Dezbateri parlamentare

Domnul Gheorghe Ana:

"România după Emil Boc"

"Niciodată nu este prea târziu", spune un proverb românesc. Atunci când o măsură este aşteptată, previzibilă şi totuşi ea este luată cu foarte multă întârziere, efectele ei sunt aproape inexistente. Demisia domnului Emil Boc şi a întregului cabinet de miniştri într-un cadru politic normal ar fi provocat un şoc mediatic, dar mai ales politic deosebit, ce ar fi atras după sine o schimbare radicală a poziţiilor manifestate de români. Mai mult, noul cabinet în frunte cu Mihai-Răzvan Ungureanu s-ar fi bucurat de încrederea românilor.

Nu s-a întâmplat aşa, pentru că acest nou cabinet s-a dorit să se constituie ca un "detergent" pentru PDL, aşezând în fruntea Guvernului un prim-ministru independent, iar membrii cabinetului, oameni tineri, unii chiar fără niciun fel de experienţă în domeniile respective.

De asemenea, două mari probleme cu care a trebuit să se confrunte încă de la începutul mandatului cabinetul Ungureanu au fost teste foarte grele şi pe care, din păcate, nu au ştiut cum să le treacă. Este vorba mai întâi de situaţia critică creată de starea vremii în mai multe judeţe din ţară şi care a provocat, în afară de pagube economice imense, datorită opririi traficului rutier pe majoritatea drumurilor europene şi naţionale, decesul a 74 persoane.

Comandamentele create la nivel de guvern şi de autorităţi locale s-au dovedit ineficiente, demonstrând încă o dată lipsa de profesionalism a celor care conduc aceste comandamente, în frunte cu miniştrii implicaţi (interne, economie, transporturi, agricultură, sănătate, învăţământ etc.).

De fapt, cel mai elocvent răspuns la eficienţa actualului Guvern în situaţii de calamităţi naţionale este acela că şi astăzi, după circa 10 zile de la declanşarea stării de necesitate şi urgenţă, mai sunt încă 25 de localităţi izolate de nămeţi de zăpadă!

A doua situaţie critică cu care se confruntă actualul cabinet Ungureanu este suspendarea fondurilor europene pe o perioadă determinată din cauza greşelilor care au fost săvârşite în implementarea Programului de Dezvoltare a Resurselor Umane, valoarea pierderilor estimându-se la circa 3,4 milioane euro.

Această acţiune a Comisiei Europene dovedeşte încă o dată, după suspendarea din 2011 a unor fonduri europene, din cauza modului greşit, uneori fraudulos a organizării licitaţiilor publice pe Programul Operaţional Sectorial (POS), cum a lucrat Cabinetul Boc pe capitolul atragerea fondurilor europene.

Astăzi tot românul ştie că România are de primit până în 2014 de la UE circa 33 miliarde de euro pe diverse programe de dezvoltare. Ce am primit până acum nu acoperă nici măcar cotizaţia anuală pe care România este obligată s-o achite.

Ce perspective se întrevăd pe acest domeniu al atragerii fondurilor europene? Numai angajamente şi promisiuni ale actualului cabinet, preluate de la vechiul cabinet, în rest nimic concret pe fiecare sector de activitate care să ne dea garanţia că ştim ce avem de făcut şi că avem şi cu cine (oameni profesionişti) întocmi proiecte eligibile pentru a atrage întreaga sumă pusă la dispoziţie de comisia europeană.

În concluzie, "România după Emil Boc" este o Românie "izolată şi îngheţată" şi la propriu şi la figurat din cauza aceleiaşi metehne: "lipsa de profesionalism a celor care au în mâini destinele României".

Cei care conduc astăzi România sunt preocupaţi de imaginea partidului pe care îl reprezintă (PDL, în principal) şi de strângerea de fonduri pentru campania electorală, nu de bunăstarea românilor şi de imaginea României în lume.

România după Boc nu este România noastră. România noastră, a tuturor românilor, va fi România după Ungureanu, atunci când va fi condusă de un guvern legitim ales de o coaliţie parlamentară legitimă.