Dezbateri parlamentare

Domnul George Ionescu:

"Mărţişorul la români"

Mărţişorul este o sărbătoare tradiţională românească care celebrează venirea primăverii, a prospeţimii, a bucuriei.

Obiceiul dăruirii mărţişorului este moştenit de la daci şi romani şi îşi are originea în credinţele şi practicile agrare. Astfel, luna martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou, împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.

Sărbătorirea începutului lui martie are legătură directă cu anul nou agrar. Mărţişor este denumirea populară a lunii martie, luna echinocţiului de primăvară, dedicată zeului şi planetei marte.

Sărbătoarea Mărţişorului este un simbol al renaşterii naturii şi al tuturor speranţelor, al reînnoirilor. Mărţişorul face parte din larga categorie a talismanelor dăruite celor dragi de 1 martie, simbolizând iarna şi vara, dar şi speranţa.

Şnurul mărţişorului simbolizează zilele săptămânii şi lunile anului, iar culorile lui simbolizează cele două anotimpuri: iarna şi vara. El exprimă împletirea inseparabilă a două principii: roşul este atribuit vitalităţii femeii, iar albul este specific înţelepciunii bărbatului. Copiii şi femeile tinere îl primesc şi îl poartă prins în piept, ca semn că zilele calde s-au întors, având credinţa că el este un talisman aducător de noroc, de frumuseţe şi de iubire.

În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer, pentru a aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.

În satele Transilvaniei, mărţişorul roşu-alb din lână se agaţă la porţi, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la găleţi, pentru îndepărtarea deochiului, a spiritelor malefice, pentru invocarea vieţii, a puterii regeneratoare. În zona Munteniei, mărţişorul este oferit fetelor de către băieţi. În prima zi din luna martie, conform tradiţiei din Maramureş, fetele sunt cele care oferă mărţişoare flăcăilor. Pe lângă faptul că este un simbol al primăverii, mărţişorul este pentru maramureşeni şi o veritabilă declaraţie de dragoste, făcută băieţilor.

Până în veacul trecut, mărţişorul se dăruia copiilor şi tinerilor - fete şi băieţi deopotrivă - de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. În zilele noastre, oamenii caută mărţişorul potrivit pentru mamă, soţie, prietenă sau colegă de serviciu, fie că este un pandantiv, o inimioară, o floare, o literă sau un aranjament floral, iar realizarea lui a devenit o adevărată operă de artă. Cel mai important este să semnifice primăvara, să miroasă a nou şi curat.

Pentru a sărbători aşa cum se cuvine ziua mărţişorului, copiii de la Centrul de plasament şi Şcoala specială din comuna Filipeştii de Tîrg, judeţul Prahova au organizat un târg de mărţişoare confecţionate chiar de ei.

Tot pentru a sărbători ziua de 1 martie, copiii de la Şcoala generală din satul Tăriceni, comuna Şirna, au participat la un carnaval al cărei temă a fost venirea primăverii. În cadrul carnavalului ei au asistat la un spectacol cu scenete şi cântece, totul culminând cu o petrecere de primăvară.

Tradiţia Mărţişorului o putem considera una dintre cele mai frumoase datini ale poporului nostru.

Semnificaţia mărţişorului a rămas aceeaşi de-a lungul timpului: este un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă. El ne aduce optimism şi credinţă în mai bine şi spor în toate.

Cu ocazia acestei zile a mărţişorului, vă urez tuturor, doamnelor si domnilor, ca primăvara să vă deschidă inima şi, cu toţii, să facem loc clipelor frumoase!