Dezbateri parlamentare

Domnul Remus-Florinel Cernea:

"Apel către parlamentarii României pentru o schimbare politică de substanţă"

Mobilizarea extraordinară a cetăţenilor la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale demonstrează, din plin, că există o nevoie şi o cerinţă expresă de schimbare venită dinspre societate înspre politica românească.

Înţelept ar fi să existe o reflecţie aprofundată la nivelul tuturor partidelor reprezentate în parlament asupra acestor energii care vibrează acum în societate. Înfrângerea candidatului PSD pune, pe moment, o presiune foarte mare asupra acestui partid, dar tema de fond este una complexă şi priveşte întregul spectru politic.

Cauzele succesului domnului Klaus Iohannis ţin, în bună măsură, şi de lipsa de reformă din ultimii ani şi de atitudinea generală refractară la orice schimbare.

Imobilismul şi conservatorismul politic au dus la acest rezultat, întrucât zone importante ale societăţii s-au simţit respinse şi chiar ameninţate de această atitudine. Iar începutul sfârşitului a venit o dată cu protestele din toamna anului 2013, după ce guvernul şi-a anunţat deschis susţinerea faţă de Roşia Montană şi faţă de gazele de şist după ce, cu un an înainte, militase împotriva proiectelor cu cianuri şi a fracturării hidraulice şi chiar obţinuse simpatie şi voturi pentru astfel de cauze. Ceea ce s-a coagulat şi consolidat atunci în stradă şi online ca mod de acţiune şi de propagare a mesajelor s-a manifestat mult extins cu prilejul dezastrului organizatoric de la primul tur al alegerilor la secţiile de vot din diaspora şi, în mod fatal pentru Victor Ponta, în cel de-al doilea tur.

Această zonă dinamică a societăţii şi tinerii care ţin la anumite valori şi principii şi care se pot mobiliza pentru a reacţiona în apărarea lor, au reprezentat în bună măsură catalizatorul care a forţat schimbarea şi care a adus surpriza rezultatului de la prezidenţiale.

Probabil că nimic din aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat, însă, dacă atitudinea guvernului ar fi fost una rezonabilă, în acord cu promisiunile din 2012, atentă la semnalele venite din societate şi plină de solicitudine faţă de aspiraţiile şi doleanţele oamenilor, pentru un viitor mai apropiat de standardele europene. De asemenea, dacă nu ar fi existat abuzuri grave şi evidente, precum reprimarea oamenilor la Pungeşti, şi dacă premierul nu şi-ar fi creat avantaje suplimentare, schimbând regulile în timpul campaniei, prin cooptarea a sute de primari şi mii de consilieri de la alte partide cu doar o lună înainte de alegeri.

Trec în revistă aceste lucruri nu pentru a blama neapărat pe cineva, ci pentru a ilustra lucruri care trebuie avute în vedere dacă vrem să schimbăm cu adevărat modul în care este făcută politica în România.

Ceea ce i-a lipsit mult timp şi ce îi trebuie neapărat politicii din ţara noastră este întoarcerea spre principii şi valori, dublată de o flexibilitate necesară producerii de reforme. Asta o cere acum societatea şi sper să îi ascultăm şi urmăm cu toţii îndemnul.

Dincolo de căutarea unor responsabili pentru situaţia de ruptură între mediul politic şi societate la care s-a ajuns, sper să avem o abordare constructivă care să aducă seriozitatea, predictibilitatea şi ancorarea în principii şi valori democratice a prestaţiei politice.

Este oare acest lucru greu? După cum s-a văzut acum, lecţiile pot fi învăţate rapid. Rezultatul alegerilor a făcut ca, imediat, să fie respinsă Legea amnistiei şi graţierii, care fusese amânată aproape un an şi care a generat numeroase dezbateri care au erodat imaginea PSD. De asemenea, nu a mai fost nicio problemă cu ridicarea imunităţii unor deputaţi, ori cu anchetarea penală a unor foşti miniştri, deşi înainte de acest moment era cvasi-imposibil ca astfel de decizii să fie luate de către Camera Deputaţilor ori Senat.

Avem nevoie de o reformare rapidă a sistemului electoral, pentru a-l pune în acord cu prevederile "Codului bunelor practici electorale", elaborat de către Comisia pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia. Doar în cursul anului 2015 se poate face acest lucru, pentru a putea avea, în sfârşit, alegeri cu adevărat libere şi democratice, după ani de legislaţie electorală extrem de restrictivă şi de aiuritor construită, legislaţie care a dus la situaţii stranii şi neîntâlnite nicăieri în lumea civilizată.

Nu este admisibil, într-o democraţie, să ai nevoie de 25.000 pentru a înfiinţa un partid. Nu este admisibil, într-o democraţie, să plăteşti o taxă de participare pentru a participa la alegerile parlamentare, în toate colegiile din ţară, de peste 450.000 de euro. Nu este admisibil, într-o democraţie, să fie nevoie să strângi un număr uriaş de semnături (sute de mii) pentru a candida la europarlamentare ori prezidenţiale şi să nu ai nici măcar posibilitatea de a le strânge online. Nu este admisibil într-o democraţie, ca unei persoane să îi fie interzis accesul la demnitatea de ministru, prim-ministru ori preşedinte al republicii, doar pentru că nu aparţine unei religii anume.

Sunt multe schimbări necesare pentru ca ţara noastră să recupereze decalajele mari faţă de ţările democratice, civilizate şi prospere din Uniunea Europeană. Dar haideţi să începem cu reformarea sistemului electoral, pentru a arăta că permitem dezgheţarea politicii şi că acceptăm o competiţie liberă şi corectă. De aici vor deriva multe alte schimbări de bun augur pentru România!

În acelaşi timp, haideţi să ancorăm prestaţia publică a partidelor în valori şi principii clare, nu în interese de conjunctură care să modeleze legislaţia într-un mod de natură să creeze injusteţi şi blocaje la fiecare pas.

Am speranţa că înţelepciunea de pe urmă, demonstrată de cetăţeni la vot, îi va contamina şi pe politicienii din parlament.