Dezbateri parlamentare

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii - un tratat internaţional cu implicaţii majore pentru România, negociat de europarlamentarii PSD din Grupul Social-Democraţilor din PE"

Aş dori să aduc în atenţie un subiect de politică economică internaţională, dar care priveşte în mod direct şi România. Este vorba despre tratatul internaţional între SUA şi UE intitulat "Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii" ("Transatlantic Trade and Investment Partnership") sau prescurtat TTIP.

TTIP este un proiect ambiţios, poate cel mai ambiţios tratat economic internaţional de până acum. Negocierile pentru acest tratat au început în iulie 2013. Obiectivul general pe care şi-l propune este crearea unei mai largi deschideri a pieţelor UE şi SUA prin eliminarea barierelor comerciale, tarifare şi netarifare între cele două părţi, precum şi crearea unei pieţe unice UE-SUA. Printre obiectivele specifice ale TTIP se numără: facilitarea accesului mai bun al firmelor din UE pe piaţa americană, reducerea birocraţiei şi armonizarea legislaţiei comerciale între UE şi SUA, stabilirea de noi reglementări pentru exporturi, importuri şi investiţii.

Se estimează că, odată creată, această piaţă comună va acoperi peste 40% din PIB-ul mondial, iar economiile generate la nivelul UE ca urmare a eliminării barierelor comerciale vor ajunge până la 120 miliarde de euro. De asemenea, costurile suportate de întreprinderi în procedurile comerciale vor fi semnificativ reduse.

În timp ce oficialii europeni sunt mai optimişti, sperând în soluţionarea negocierilor până la sfârşitul acestui an, preşedintele Barack Obama a atras atenţia că negocierile vor fi încheiate cel mai probabil de abia în primăvara anului viitor, având în vedere complexitatea lucrurilor de negociat. Mai mult, SUA e nevoită să îşi finalizeze întâi termenii pentru un alt tratat internaţional, şi anume Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), pentru care negocierile au început din 2002 şi care implică 11 state din zona Pacificului cu un PIB total de peste 27.000 de miliarde de dolari, adică aproximativ o treime din PIB-ul mondial.

Revenind la TTIP, acesta prezintă o serie de puncte faţă de care poziţiile celor două părţi sunt destul de distante. O astfel de divergenţă se referă la Investor-to-State-Dispute-Settlement, adică disputa Investitor-Stat. Parlamentul European a exprimat rezerve serioase cu privire la aceasta, putându-se ajunge chiar la blocarea negocierilor transatlantice. În România, acest mecanism de protecţie a investiţiilor în faţa statului a generat Cazul Micula. În timp ce Curtea de Arbitraj de la Washington a decis că statul român trebuie să plătească celor doi oameni de afaceri o despăgubire de peste 154 de milioane de euro (lucru care a justificat punerea sub sechestru de către executorii judecătoreşti a conturilor Finanţelor şi a pachetului de acţiuni ale statului la Petrom), Comisia Europeană susţine că aceşti bani nu pot fi acordaţi, deoarece ar putea fi considerat ajutor de stat.

Grupul Socialiştilor şi Democraţilor Europeni din Parlamentul European, din care fac parte şi europarlamentarii PSD, joacă un rol decisiv în medierea acestor dispute. Recent, domnul Victor Boştinaru, vicepreşedinte al acestui grup, a reuşit să tempereze negocierile în privinţa unei potenţiale respingeri a mecanismului de protecţie a investitorilor din cadrul unor negocieri cu Canada. Fără intervenţia acestuia, s-ar fi creat un precedent care ar fi putut duce la blocarea negocierilor acordului UE-SUA. Totodată, şi alţi reprezentanţi ai PSD în PE, precum domnul Sorin Moisă, au purtat discuţii cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, pe acest subiect al mecanismului de protecţie al investitorilor, reuşind să ducă discuţia într-o direcţie pozitivă şi constructivă.

Ca orice tratat de comerţ internaţional, TTIP nu poate aduce avantaje nete fără acceptarea de către părţi a unor compromisuri, iar mecanismul de protecţie a investitorilor pare să fie unul dintre acestea. De asemenea, el este doar un exemplu de cum va interfera TTIP cu reglementările economice, fiscale şi juridice din România. O serie de alte reglementări vor viza liberalizarea celor două pieţe ale achiziţiilor publice pentru companiile statelor europene, respectiv americane. Ele vor implica adoptarea de noi măsuri şi practici pentru deschiderea pieţei româneşti a achiziţiilor publice.

Personal, am încredere că interesele ţării noastre sunt reprezentate echitabil de europarlamentarii PSD, parte a Grupului Social-Democrat din Parlamentul European.