Dezbateri parlamentare

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Majorarea cuantumului TVA"

Începând cu 1 iulie a fost majorată cota de TVA de la 19% la 24%, decizie adoptată de autorităţile române sub imperativul implementării rapide a unui set consistent de măsuri suplimentare de consolidare fiscală necesare menţinerii în parametrii acordului multilateral de finanţare încheiat cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale.

Referitor la creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA), are un impact indirect asupra mediului de afaceri, impactul direct fiind asupra consumatorului final, respectiv asupra populaţiei. Astfel, creşterea TVA reprezintă o măsură cu caracter general, care afectează toate veniturile populaţiei. Ca urmare, impactul asupra consumului populaţiei este primordial, dar indirect este afectat şi mediul de afaceri prin componenta cererii. Majorarea TVA are, în consecinţă, efecte conexe negative: asupra inflaţiei, prin expectaţiile inflaţioniste pe care le poate genera, asupra economiilor şi investiţiilor, pentru că afectează puterea de cumpărare a tuturor veniturilor din economie, asupra performanţelor economice ale mediului de afaceri, mai ales în măsura în care sectorul privat, sub presiunea sindicatelor, va mări salariile pentru recuperarea unei părţi din reducerea puterii de cumpărare.

În cazul majorării TVA se reduc, în termeni reali, şi veniturile situate peste medie, destinate în mare parte consumului de bunuri de folosinţă îndelungată sau economisirii şi investiţiilor. Ca urmare, impactul asupra reducerii în termeni reali a cererii interne este mai pronunţat. Totodată, se reduce şi cererea pentru locuinţe şi alte investiţii.

Piaţa forţei de muncă va fi afectată mai ales în ceea ce priveşte oferta oficială de locuri de muncă. Scăderea cererii interne se va reflecta cu deosebire în scăderea numărului de salariaţi, în general în rândul celor cu calificare şi salarii mai scăzute. Reducerea puterii de cumpărare amplifică presiunea salariaţilor din sectorul privat pentru majorarea câştigurilor salariale (cel puţin în cazul societăţilor cu pondere mare a exportului). Eventualele majorări s-ar putea efectua prin trecerea unor salariaţi în şomaj sau economia ascunsă. Impactul în şomaj nu se va vedea imediat, datorită muncilor sezoniere din această perioadă.

În scenariul actual, economia românească ar înregistra o diminuare mai accentuată în anul 2010, până la -1,9% faţă de 2009, comparativ cu descreşterea PIB de -0,5% în anul 2010 dacă măsura nu ar fi fost luată. Această evoluţie se va datora reducerii cu 3,5% a consumului final, dar şi unei scăderi cu 1,5% a formării brute de capital fix. Creşterea preţurilor de consum se va situa la sfârşitul anului la 7,9%, în timp ce media anuală va fi de 5,9%. Efectele adâncirii scăderii economice se vor reflecta şi în evoluţiile de pe piaţa muncii, numărul de salariaţi fiind prognozat la 4665 mii persoane, în scădere cu 1,8% faţă de 2009, ceea ce conduce la o creştere a ratei şomajului înregistrat la 8,5%.

Din punct de vedere al impactului bugetar, majorarea TVA cu 5 puncte procentuale poate conduce la un surplus de venituri bugetare din TVA de cca. 4,5 miliarde lei, precum şi la un surplus de venituri din CAS şi impozit pe venit de cca. 700 milioane lei, aceste două venituri bugetare fiind datorate de fapt creşterii prin inflaţie. Este evident, din punctul meu de vedere, că pe această formulă de clacul al taxei pe valoarea adăugată, romanii o vor duce din ce în ce mai greu, iar mediul de afaceri va resimţi din plin efectul negativ al acesteia. Consider ca trebuie, în funcţie de rezultatele obţinute, să se treacă, în mod operativ, la unele măsuri sau acţiuni corective în vederea sprijinirii mediului de afaceri şi a sectorului IMM.