Cristina Nichita
Cristina Nichita

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 iunie 2013

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/2013
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 iunie 2013

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.83 Cristina Nichita - declaraţie politică având titlul "Ia românească, element autentic al brandului de ţară";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

 

Doamna Cristina Nichita:

"Ia romanească, element autentic al brandului de ţară"

Fac parte din acea categorie de români care cred căţara lor are o mulţime de motive de mândrie. Fac parte din acea categorie de români care au avut ocazia să călătoreascăşi să trăiascăîn străinătate, aşa încât cunosc bine şi plusurile, dar şi minusurile unor ţări şi ale unor popoare pe care ne grăbim uneori să le proclamăm drept exemple. Fac parte din acea categorie de români care cred că patriotismul este şi o lecţie pe care, mai ales noi, parlamentarii, trebuie să o dăm generaţiei tinere. Din aceste motive, vin astăzi să vă vorbesc despre sărbătoarea de luni a iei româneşti, într-o încercare de a valoriza România autenticăşi de a identifica, de ce nu?, un nou brand de ţară.

Ia românească are o istorie milenară. Cu o denumire care duce ca etimologie spre limba latină, cu modele complicate de cusături, unele dintre ele conţinând simboluri protectoare sau aducătoare de noroc, cu utilizări dintre cele mai diverse, de la purtatul zilnic şi până la costumul de nuntă, ia ne-a însoţit în toate etapele istorice, individualizând românca şi făcând-o mai frumoasă. Reginele României au adoptat cu mândrie portul naţional, iar Regina Maria a adus ia la marile evenimente ale capetelor încoronate ale Europei. Ia a fost şi simbol al românismului fiindcă portul ei, în special în Ardeal, a reprezentat în unele momente şi o afirmare îndrăzneaţă a identităţii noastre naţionale, a mândriei de a fi român.

Astăzi, ia românească reprezintă motiv de inspiraţie pentru cei mai mari creatori de modă de la Paris, Milano sau New York în lume şi este îmbrăcată, în variantele ei moderne, de celebrităţi din toată lumea, având o largă notorietate dar, din păcate, fără a fi identificată cu originea ei românească.

Discuţiile şi disputele din jurul brandului de ţară sunt arhicunoscute. Frunza, stilizată sau nu, de stejar sau imaginată de un artist, ne poate promova, desigur, cu mai mult sau cu mai puţin succes în străinătate. Dincolo de politică, de bani, de inspiraţie şi de orizont cultural, ne revine nouăînsă misiunea de a decide dacă nu cumva ia românească este un brand mai valoros şi mai autentic. Deşi risc, poate, începutul unei discuţii interminabile, am să îndrăznesc să vă întreb de la această înaltă tribună ce credeţi că poate aduce mai mulţi turişti în România şi ce ne reprezintă mai bine: cea mai frumoasă frunză sau cea mai frumoasă fată îmbrăcată într-o ie brodată cu fir roşu de mătase?

Închei aici scurta mea intervenţie fiindcă vreau să vă las să comparaţi în minte cele două imagini: frunza şi ia...