Dezbateri parlamentare

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Noi provocări pentru politica comercială a României în anul 2012"

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, volumul exporturilor româneşti în luna septembrie s-a ridicat la 17,8 mld., adică o creştere de 21,4% faţă de luna august, continuând tendinţa de creştere manifestată în primele opt luni ale anului 2011.

De asemenea, pe tot parcursul anului 2011, cu excepţia lunii august, exporturile româneşti au avut o creştere mai accelerată decât importurile (aprox. 25% creştere înregistrată de exporturi, faţă de 19,5% creştere pentru importuri), ceea ce a dus la un deficit comercial în primele 9 luni ale anului de 28,9 mld.lei, cu 273,5 mil. lei mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din anul 2010. Este de aşteptat ca deficitul comercial să continue să scadă până la sfârşitul anului, astfel că estimarea de creştere economică de 1,5% pentru 2011 va fi, cel mai probabil, confirmată.

Creşterea exporturilor reprezintă unul dintre principalele motoare ale creşterii economice, iar aceste evoluţii ne încredinţează că economia României se află pe drumul bun. Iată că preocuparea permanentă a coaliţiei de guvernare pentru sectorul economic dă azi rezultate reale. Tocmai datorită gândirii strategice şi politicilor reformiste pe care s-a "încăpăţânat" să le urmeze, România a reuşit să evite derapajele economice pe perioada crizei globale.

Să nu uităm, însă, că provocările nu au luat sfârşit, iar anul 2012 se anunţă a fi un an la fel de imprevizibil. Dacă până acum piaţa UE s-a dovedit favorabilă, exportul către UE fiind un indicator cu o creştere constantă în economia României, există o probabilitate foarte mare ca situaţia să se schimbe în anii următori, ca urmare a tensiunilor recente din zona euro. În condiţiile în care 70% dintre exporturile României sunt direcţionate către UE, există riscul ca încetinirea pieţelor din zona euro să aibă un impact negativ simţitor asupra nivelului cererii pentru exporturi şi al fluxurilor de capital în 2012.

În acelaşi timp, în privinţa previziunilor pentru 2012, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a tras un prim semnal de alarmă în luna octombrie, anunţând că este posibil ca în anul următor să nu mai putem miza pe aceeaşi rată de creştere a exporturilor, ceea ce poate afecta avansul economic. În urmă cu câteva zile, semnalul de alarmă a fost confirmat şi de Comisia Europeană, care a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României pentru 2012, de la 3,7% la 2,1%, din cauza înrăutăţirii perspectivelor economice ale Europei.

Avem datoria, în anul care vine, să conlucrăm pentru a asigura continuitatea reformelor şi a reuşitelor în materie de politici economice. Pentru ca ţintele macroeconomice pentru 2012 să fie atinse, România trebuie să acţioneze pe două fronturi: pe de o parte, să stimuleze piaţa internă, pe de altă parte, să prioritizeze dezvoltarea de relaţii comerciale cu pieţe din afara UE, mai puţin sensibile la criza financiară. Tendinţa de creştere a exporturilor către ţări terţe există deja şi ea a fost confirmată permanent în ultimele luni: România a înregistrat o creştere a exporturilor către ţări non-UE de 30,1 % în septembrie, valoare peste media de 22,0% înregistrată în Uniunea Europeană şi, totodată, o dinamică record, ce nu a mai fost atinsă în domeniul relaţiilor comerciale externe în ultimii 20 de ani.

Viitorul exporturilor îl constituie orientarea spre pieţe cu putere de absorbţie sporită, mai puţin afectate de criză, cum ar fi China, Orientul Mijlociu etc. În acest context, este necesară o regândire a politicilor de stimulare a exporturilor în 2012, adoptarea unor măsuri curajoase şi inovative pentru facilitarea accesului firmelor româneşti pe pieţe străine, pentru cointeresarea producătorilor şi exportatorilor în vederea exportării unui volum cât mai mare de produse cu o competitivitate sporită şi reorientarea către noi pieţe de desfacere din afara spaţiului comunitar.