Dezbateri parlamentare

Domnul Marian Enache:

"Locurile de muncă - componentă a dreptului la viaţă"

Pe Valea Muntelui, cum este denumit Colegiul uninominal nr. 8, judeţul Neamţ, pe care îl reprezint în calitate de deputat, oamenii au formulat o zicală: "locurile de muncă reprezintă dreptul nostru la viaţă". Aceşti oameni mi-au solicitat să trag un semnal de alarmă în Parlamentul României privind necesitatea stringentă a creării de locuri de muncă pe Valea Muntelui.

În ciuda percepţiei comune că judeţul Neamţ se numără printre zonele dezvoltate ale României, toate comunele aparţinând Colegiului uninominal nr.8 Neamţ (Bicaz, Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean, Borca, Ceahlău, Dămuc, Fărcaşa, Grinţieş, Hangu, Pângăraţi, Pipirig, Poiana Teiului, Tarcău, Taşca şi Vânători-Neamţ) sunt clasificate ca zone montane defavorizate în Anexa 4A din Lista unităţilor administrativ-teritoriale din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, realizată în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind regimul zonelor defavorizate nr. 24/1998.

Disfuncţionalităţile pe care le-am constatat în cadrul colegiului se referă la nivelul şi proporţiile sărăciei în zonele rurale; starea infrastructurii, a sistemului de sănătate şi a celui de educaţie; accentuarea dezechilibrelor demografice (degradarea structurii pe vârste, îmbătrânirea populaţiei căpătând dimensiuni alarmante, destrămarea familiilor din cauza migraţiei masive, îndeosebi a tinerilor, depopularea etc.); fenomenul de stagnare economică în zonele montane; slaba competitivitate a afacerilor, în special în turism (lipsa investiţiilor de capital, fărâmiţarea capitalului funciar şi penuria generalizată a capitalului de exploatare, posibilităţile extrem de modeste de capitalizare, gradul scăzut de utilizare a tehnologiilor moderne); incapacitatea de a conserva bunurile istorice şi culturale etc.

În aceste condiţii devine imperios necesară sprijinirea dezvoltării economice şi sociale a zonei Valea Muntelui prin îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru că, deşi există forţă de muncă cu înaltă specializare în exploatarea şi prelucrarea lemnului, metalelor rare, carierelor de piatră, apelor plate, meseriilor tradiţionale etc., nu există locurile de muncă. Nici măcar industriei mici, care să valorifice în fabrici de procesare a laptelui şi produselor lactate, abatoare, fabrici de procesare a cărnii, artizanat, procesare a lemnului, unităţi de prelucrare a fructelor de pădure, ciupercilor, atelierelor care să valorifice produsele tradiţionale şi meşteşugurile artizanale etc. nu i s-a acordat o minimă atenţie.

Statul trebuie să asigure utilităţile de bază (staţii de tratare a apei, furnizarea energiei electrice şi a gazelor naturale, sisteme de canalizare, servicii de salubritate), să reabiliteze siturilor industriale neutilizate şi să ecologizeze suprafeţele acestor situri, să operaţionalizeze infrastructura de utilităţi publice, inclusiv cablarea şi conectarea la reţelele de Internet.

Microîntreprinderile pentru revitalizarea zonei de munte subdezvoltate trebuie sprijinite în vederea utilizării potenţialului de resurse naturale, materii prime şi resurse umane locale şi prin facilitarea achiziţionării de echipamente şi tehnologii moderne pentru producţie, servicii şi construcţii; relocarea microîntreprinderilor în structurile de afaceri.

Valea Muntelui are un potenţial natural uriaş şi oferă multiple oportunităţi în promovarea turismului. Valorificarea patrimoniului cultural şi a resurselor naturale impun îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement în vederea dezvoltării economiei locale (comerţ, construcţii, transporturi, alimentaţie publică, industria mică şi artizanat), amenajarea defileurilor, lacurilor, peşterilor, canioanelor etc., valorificarea potenţialului turismului montan (pensiuni, amenajarea căilor de acces, a platformelor de campare şi a refugiilor, marcarea traseelor turistice, instalarea de posturi Salvamont), dezvoltarea turismului spiritual la numeroasele mănăstiri şi biserici vechi din zonă, a turismului cultural şi a celui balnear, prin crearea, modernizarea şi extinderea structurilor de cazare şi de agrement, precum şi ale utilităţilor aferente, proceduri de tratament pe baza factorilor naturali şi tratamente gerontologice cu medicamente şi preparate originale româneşti. Promovarea unui brand turistic local poate fi însoţită şi de promovarea unor branduri de produse alimentare (caşcavalul de Ceahlău, urda de Borca, gemul de afine etc.).

Crearea de noi locuri de muncă chiar şi numai în turismul rural şi ecologic ar da comunelor posibilitatea de a-şi contura o identitate proprie, iar o parte însemnată a locurilor de muncă nou create va genera oportunităţi pentru ocuparea forţei de muncă tânără, a femeilor şi categoriilor defavorizate.

În Colegiul uninominal nr. 8, judeţul Neamţ, există, de asemenea, şi un imens potenţial forestier şi piscicol. Diminuarea migraţiei tinerilor spre zonele urbane sau peste hotare poate fi realizată nu numai prin îmbunătăţirea condiţiilor economice şi sociale datorită dezvoltării turismului, ci şi prin crearea de locuri de muncă în silvicultură, în industrii procesatoare, care asigură nu numai viabilitatea spaţiului rural în zonele montane, ci şi conservarea resurselor naturale, a biodiversităţii şi a peisajului natural. Îmbunătăţirea modului de gospodărire a pădurilor şi de valorificare a produselor silvice, creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solului şi biodiversităţii împotriva factorilor distructivi naturali şi antropici, precum şi dezvoltarea funcţiilor recreative ale pădurii, interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea suprafeţei pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate, realizarea unui sistem naţional de perdele forestiere de protecţie, cu precădere în zonele expuse la risc de inundaţii, promovarea speciilor autohtone valoroase, amenajarea integrată participativă a bazinelor hidrografice montane torenţiale.

În acest domeniu, statul trebuie să asigure compensarea proprietarilor de terenuri forestiere pentru dezavantajele create de încadrarea de păduri în grupa celor cu funcţii speciale de protecţie, inclusiv în arii naturale de protecţie, dar şi gestionarea durabilă a pădurilor private având suprafeţe sub 30 hectare.

De asemenea, statul trebuie să creeze cadrul pentru îmbunătăţirea competitivităţii fermelor de semisubzistenţă, încurajarea asocierii acestora, stimularea formării grupurilor de producători în vederea funcţionării filierelor de tip asociativ, instalarea tinerilor fermieri, introducerea conceptului de acţiune de jos în sus în administrarea comunităţilor rurale, care să asigure un grad ridicat de integrare economică şi socială teritorială, susţinută prin organizarea grupurilor de acţiune locală (GAL). Dezvoltarea trebuie realizată printr-o abordare integrată, bazată pe combinarea investiţiilor publice în infrastructura locală cu politicile active de stimulare a activităţilor de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor umane şi materiale existente pe plan local.