Dezbateri parlamentare

Domnul Angel Tîlvăr:

Ziua europeană împotriva traficului de persoane, marcată anual pe 18 octombrie, începând cu anul 2007, este un prilej de reflecţie şi de mobilizare a eforturilor noastre, ale factorilor de decizie politică, dar şi ale publicului larg, pentru găsirea celor mai bune metode de prevenire şi contracarare a acestui fenomen care ameninţă familii şi comunităţi întregi.

Anual, structura pe care o coordonez în Parlamentul României - Grupul pentru combaterea traficului de persoane - vă prezintă bilanţul activităţilor desfăşurate, reflectate în mod corespunzător în raportul său de activitate.

Recent, a fost publicat raportul pentru anul 2017, care ilustrează în mod pertinent dialogul constant şi constructiv purtat de grup cu instituţii şi autorităţi publice având atribuţii în materie. Cei interesaţi pot găsi informaţii amănunţite în raportul pe anul 2017, care se află pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Trebuie amintit că primele reflecţii de la nivel european privind căile de prevenire şi combatere a traficului de persoane conveneau asupra necesităţii unei abordări multidisciplinare şi coordonate, care să antreneze toate părţile interesate - ONG-uri şi servicii sociale, autorităţi judiciare, de poliţie şi de imigraţie - şi care să implice cooperarea naţională şi internaţională.

În acţiunile de prevenire şi combatere a traficului persoane este utilizată, aşadar, o abordare integrată şi holistică, sau globală, care are în vedere asigurarea respectării drepturilor omului. Abordarea este avută în vedere în mod explicit, atât de dreptul Uniunii Europene, în principal Directiva nr. 36 din 2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia, cât şi de dreptul român.

Pe parcursul anului trecut, Grupul pentru combaterea traficului de persoane a organizat audieri axate pe chestionare, menite să concentreze informarea şi consultările asupra unor teme esenţiale şi a unor zone deficitare. Partenerii noştri au fost: Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane; Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române; Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Justiţiei.

Doresc să mulţumesc, cu această ocazie, instituţiilor şi autorităţilor publice care şi-au adus aportul în domeniul propriu de competenţe şi, astfel, dialogul, pe care l-am purtat, ne-a permis obţinerea unei perspective globale cât mai cuprinzătoare asupra problematicii traficului de persoane.

România este unul dintre statele care acordă o deosebită atenţie problematicii traficului de fiinţe umane. Acest lucru a fost evidenţiat încă o dată, cu prilejul celei de-a VI-a ediţii a Conferinţei Internaţionale privind Traficul de Persoane, organizată pe 9 octombrie anul acesta, de Grupul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane care funcţionează în Parlamentul României, al cărui coordonator sunt.

Prin activităţile grupului, încercăm să aducem îmbunătăţiri legislaţiei, să informăm opinia publică, să organizăm audieri şi dezbateri în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, să organizăm conferinţe internaţionale, să colaborăm cu alte parlamente.

Direcţiile urmărite de noi vizează reducerea dimensiunilor fenomenului traficului de persoane, atât în România, ca ţară de origine şi tranzit, cât şi în Uniunea Europeană, prin sporirea efectelor acţiunilor de prevenţie, creşterea numărului de anchete penale şi condamnări ale traficanţilor, optimizarea acţiunilor specifice ale organelor de aplicare a legii, consolidarea sistemelor de gestiune integrată a frontierelor, precum şi asigurarea măsurilor pentru asistenţa şi protecţia victimelor.

Noi, membrii grupului, suntem însă preocupaţi şi de perspectiva locală. În acest sens, am adresat o întrebare, în luna iunie a acestui an, ministrului afacerilor interne, care avea ca obiect importanţa continuării perfecţionării în domeniul combaterii traficului de persoane, precum şi creşterea numărului de ofiţeri specializaţi în lupta antitrafic din judeţul Vrancea. Premisa de la care am pornit în demersul meu a fost că, potrivit datelor ANITP, acest judeţ este afectat într-o măsură semnificativă de fenomenul traficului de persoane, iar în această privinţă ofiţerii specializaţi în combaterea traficului de persoane cunosc bine realitatea locală.

Nu avem în vedere doar obţinerea de date şi informaţii, deşi, desigur, această activitate are o importanţă fundamentală, ci ne preocupă activitatea de selecţionare a acelor date şi informaţii prin care ele să poată fi traduse în politici publice viabile, adecvate şi realiste, impunându-se o abordare a combaterii fenomenului, nu doar la scară naţională, ci la nivel regional, european şi global.

Cheia acţiunilor eficace rezidă în capacitatea de ajustare permanentă în funcţie de realităţile în schimbare, de evoluţia circumstanţelor. De aceea, trebuie să fim receptivi şi să reacţionăm şi să acţionăm prompt şi oportun, prin metode şi mecanisme de acţiune adecvate!

Schimbarea recentă a tendinţelor privind această formă de criminalitate, orientată acum preponderent înspre copii, impune o adaptare rapidă a strategiei de răspuns la noile aspecte ale fenomenului. Campaniile de informare şi de sensibilizare, programele de cercetare şi educare şi cele de formare profesională au un rol esenţial, graţie acelor organizaţii nonguvernamentale, active în domeniu, cu activitate complementară celor întreprinse de instituţii şi autorităţi publice. Dat fiind contextul dinamic al fenomenului emigrării unor cetăţeni români în alte ţări, un rol esenţial revine misiunilor diplomatice şi consulare, în planul informării, prevenirii şi asistenţei victimelor, inclusiv a celor care cad pradă exploatării prin muncă.

Deciziile pe care le luăm şi acţiunile noastre afectează mulţi oameni. De aceea, este nevoie de un efort continuu, susţinut, pentru combaterea reţelelor care practică traficul de persoane şi care exploatează fiinţele vulnerabile, în special femeile şi copiii, care lovesc cu brutalitate oriunde în lume.

Va trebui să ne implicăm tot mai mult şi mai responsabil, pentru a reduce amplitudinea şi pentru a descuraja acţiunile care aduc atâta suferinţă semenilor noştri. Avem nevoie să identificăm ce fel de idei, strategii şi tactici sunt mai eficiente şi cum pot schimba în bine viaţa noastră, a tuturor.