Dezbateri parlamentare

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Măsura ce va duce la scăderea vârstei pensionării femeilor cu cel puţin doi ani"

În forma actuală, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu mai prevede posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul complet de cotizare, în funcţie de numărul de copii născuţi, aşa cum prevedea vechea lege, în prezent abrogată, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Conform proiectului meu de lege, toate femeile care au muncit şi au realizat stagiul complet de cotizare la sistemul de pensii au dreptul de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu câte 2 ani pentru fiecare copil născut şi crescut în familie.

Considerăm că acest lucru va avea impact favorabil pe 3 segmente socio-economice:

1. asupra natalităţii în general, dar cu precădere în familiile în care mamele muncesc;
2. asupra reducerii evaziunii şi muncii la negru, angajatele având un motiv suplimentar în angajarea cu forme legale;
3. asupra speranţei de viaţă.

În 2012, rata totală de fertilitate (numărul mediu de copii născuţi vii de către o femeie în cursul întregii sale perioade fertile) din România a scăzut sub pragul critic (de 2,1, sub care are loc scăderea populaţiei), ajungând la un minim istoric de 1,428, la care vorbim de un declin demografic în care dispar câte cinci români în fiecare oră.

Modelul actual de fertilitate arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă, iar tot mai multe femei, salariate sau nu, amână aducerea pe lume a unui copil, din considerente economice.

În ultimii 20 de ani înregistrăm un dezastru demografic în ceea ce priveşte evoluţia natalităţii atât la nivel de ţară, cât şi în zonele care asigurau tradiţional un sport natural pozitiv.

La nivel naţional, scăderea natalităţii la 195.000 de copii reprezintă un minim istoric al României moderne, ce va fi urmată de mari probleme sociale. Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, ce va ajunge fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de sprijin tot mai important de la bugetul de stat.

Moldova a înregistrat în ultimii douăzeci de ani o reducere la jumătate a natalităţii. În 1990, în Vaslui se năşteau 8.377 de copii, dar în 2010 numărul acestora a ajuns la doar 4.464. Practic, se înregistrează o prăbuşire a natalităţii de 47%, ce a făcut ca Vasluiul să ajungă pe ultimul loc între judeţele Moldovei. Scăderi majore se înregistrează şi în restul judeţelor, Vasluiul fiind urmat în prăbuşirea natalităţii de Botoşani (46%), Neamţ (44%), Bacău (42%) şi Galaţi (40%).

Acest proiect legislativ se alătură celorlalte măsuri pe care le-am iniţiat în sesiunea parlamentară precedentă, ce prevăd încurajarea natalităţii prin facilităţi fiscale reale acordate în funcţie de numărul de copii în familiile care muncesc, cât şi prin asigurarea consultaţiilor gratuite pentru gravide şi nou-născuţi, pentru că România are nevoie în acest moment de politici publice şi strategii clare, concretizate într-un program naţional de stimulare a natalităţii.