Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2010
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.26/2010
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2010 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2010
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.86 | Liviu-Bogdan Ciucă - declaraţie politică "Reconversia profesională"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Reconversia profesională" În România, sunt şomeri care încasează lunar cu mult mai mult decât majoritatea persoanelor care muncesc. Cea mai mare sumă plătită de statul român sub forma unei indemnizaţii de acest gen ajunge la 7.550 de lei şi revine unui lucrător german care a avut "ghinionul" să fie disponibilizat când avea domiciliul pe teritoriul ţării noastre. Sumele primite de persoanele fără loc de muncă variază în funcţie de vechimea angajatului, de perioada de cotizare, dar şi de venitul încasat înainte de disponibilizare. Dacă majoritatea şomerilor primesc aproximativ 500 de lei pe lună, sunt şi multe persoane care ridică de la casieriile agenţiilor de ocupare a forţei de muncă sume care ar putea provoca invidia şi în rândul managerilor de companii. Şomerii proveniţi din rândul angajaţilor români au cu totul alt regim. Potrivit legislaţiei în vigoare, ajutorul statului se acordă în mod diferenţiat în funcţie de stagiul de cotizare. În plus, valoarea indemnizaţiei rezultă din cea a veniturilor declarate de disponibilizat în ultimul an de activitate. Persoanele care, pe lângă salarii, au fost răsplătite şi cu anumite prime sau bonusuri pot ajunge la un şomaj de mii de lei, deoarece nu există un plafon-limită pentru aceste indemnizaţii. Mulţi dintre cei care apar pe listele agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă având ajutoare generoase s-au autodisponibilizat, ştiind că nu o vor duce prea greu în intervalul în care statul îi sprijină. Dar cum legislaţia în vigoare nu poate evita astfel de situaţii, autorităţile nu au altă soluţie decât să plătească. Reconversia profesională rămâne doar o iluzie, în timp ce în alte ţări statul preferă să investească în reconversia profesională a persoanelor rămase fără un loc de muncă, la noi sunt preferate măsurile pasive. Pentru anul în curs, Guvernul a alocat doar 27,3 milioane de lei programelor de formare profesională. În plus, cursurile de calificare se înscriu în seria celor fără niciun viitor, predominând cele de bucătari, ospătari şi frizeri. Nici cele 500 de milioane de euro puse la dispoziţia României prin Fondul European de Adaptare la Globalizare nu au atras autorităţile de la Bucureşti. Banii sunt destinaţi exclusiv ajutorării lucrătorilor disponibilizaţi să se reîncadreze în muncă. |



