Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 martie 2015
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/2015
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 martie 2015 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 martie 2015
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ||||
![]() |
1.88 | Radu Babuş - declaraţie politică având titlul "Nu, drogurilor!"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Nu, drogurilor!" "M-am drogat din curiozitate, deznădejde, mândrie sau dorinţa de a experimenta ceva nou". Aşa începe aproape orice poveste a celor care trec pragul unui centru antidrog. Din nefericire, tot mai mulţi tineri ajung să îşi distrugă viaţa de la vârste fragede. Acest lucru se întâmplă când raţionamentul este învins de curiozitate. Iar curiozitatea devine foarte periculoasă, încât îi conduce pe marginea prăpastiei. Unii reuşesc să scape, dar, din păcate, pentru cei mai mulţi este ultimul drum. Este povestea multor tineri cărora adolescenţa le-a fost înăbuşită de atracţia ucigaşă a substanţelor halucinogene. Fie că este vorba de etnobotanice, ecstasy, medicamente sau droguri puternice precum heroina sau cocaina, mulţi tineri care nu au împlinit majoratul şi-au sacrificat viaţa, visurile, adolescenţa din cauza inconştienţei sau a lipsei de informare. De ce se droghează? Niciunul dintre ei nu poate explica exact ceea ce a simţit în timp ce se droga. Se cred superiori, dar, de fapt, daca te uiţi mai atent la ei nu vezi decât nişte copii cu bătrâneţea desenată pe chipuri. Nu vor să cunoască alţi oameni, să îşi facă noi prieteni sau să se integreze în societate. Se au unii pe alţii şi consideră că cel mai bun destin al lor este drogul. De fapt, dependenţii de droguri şi-au pierdut libertatea. Unii spun că se droghează doar când vor ei, dar când încearcă să se oprească îşi dau seama că sunt dependenţi şi că deja este prea târziu. În ultimul deceniu, România, din cauza consumului de droguri, a devenit, pe lângă o piaţă de desfacere, o zonă de tranzit prin care trec cantităţi uriaşe de droguri spre alte ţări. La noi în ţară statisticile arată că 70% din consumatorii de droguri sunt elevi şi studenţi. Pe lângă riscul dependenţei pot apărea multiple probleme de sănătate pe termen mediu şi lung, cum ar fi SIDA, hepatitele B şi C, tuberculoza, dar şi probleme cu legea, deoarece tinerii care devin narcomani ajung delincvenţi de drept comun care, pentru a-şi asigura o "liniuţă", pe lângă furtul banilor şi vânzarea bunurilor de valoare din casă, ajung să spargă maşini şi case. Cum este posibil să se vândă şi să se consume droguri în şcoli? Uşurinţa cu care pot fi procurate, anturajul, dorinţa de a fi în centrul atenţiei îi împing pe tineri la consumul de droguri care distrug formarea fizică şi psihică a acestora. Dependenţa creată de stupefiante este foarte greu de vindecat. Singura posibilitate de a nu deveni narcoman este aceea de a nu consuma niciodată nici un drog, deoarece nu există tratament care să garanteze vindecarea completă de dependenţă. Drogurile îi îndepărtează pe cei care le consumă de familie, prieteni, dar şi de ei înşişi. În ziua de astăzi, cea mai mare teamă a unui părinte este legată de posibilitatea ca propriilor copii să fie tentat să consume droguri, astfel devenind dependent. Părinţii adolescenţilor narcomani rămân singuri faţă în faţă cu tragedia propriului copil. |



