Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Gudu:

"Bugetul de stat 2014 - cadoul lui Moş Nicolae Ponta pentru baronii locali"

Bugetul pe anul 2014 este un buget tipic al stângii socialiste, bazat pe introducerea de noi impozite şi taxe, pe mărirea unora existente şi reflectă eşecul politicii economice a Guvernului USL, eşec certificat prin Acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional. Se invocă din nou, în mod laş, Acordul cu FMI şi cu Comisia Europeană ca fiind forţa care a determinat Guvernul USL să propună noi impozite şi taxe sau să le crească pe cele existente. Situaţia economică nu a cerut un acord cu FMI, aşa cum a fost situaţia din anul 2009, când România nu a avut nicio altă şansă de a supravieţui decât un acord cu FMI şi cu Comisia Europeană. România nu avea atunci altă opţiune.

Astăzi, însă, România nu se află într-o situaţie care să o oblige să încheie un acord cu FMI-ul. Negocierile purtate de către Guvernul USL nu au făcut decât să consemneze eşecul politicii economice a acestui guvern.

Bugetul pe anul 2014 arată că USL guvernează România în absenţa unor strategii esenţiale pentru dezvoltare, provocând prejudicii importante cetăţenilor şi economiei. Reprezentanţii Guvernului s-au prezentat nepregătiţi la negocierile cu Comisia Europeană pe tema priorităţilor României pentru perioada 2014-2020, irosind ocazia de a arăta ce dorim să finanţăm cu cele 40 de miliarde de euro alocate.

Bugetul întocmit de Guvernul USL demonstrează neputinţa absorbţiei fondurilor europene şi lipsa unor strategii pe termen mediu şi lung, cu efecte din ce în ce mai negative pentru economie. Incompetenţa guvernului condus de Victor Ponta se datorează şi faptului că România nu are la ora actuală masterplanul pentru transporturi, nu are o strategie în domeniul energiei, lipseşte strategia pentru agricultură şi cea pentru dezvoltare rurală.

Munca, Educaţia şi Sănătatea vor primi mai puţini bani comparativ cu anul 2013. Economia, Internele, Justiţia şi SRI vor avea şi ele mai puţine fonduri la dispoziţie, în raport cu anul anterior.

În schimb administraţiile locale primesc anul viitor cu 1,2 miliarde de lei mai mult faţă de 2013 doar prin majorarea transferurilor pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală (coordonat de nimeni altul decât de vicepremierul Liviu Dragnea). Din banii trimişi în teritoriu la consiliile judeţene, consiliile locale şi primării prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice se propun investiţii în: infrastructura din mediul rural, în săli de sport şi cămine culturale, se construiesc şi se reabilitează şcoli, dispensare etc.

Destinaţia sumelor se stabileşte de către vicepremierul Liviu Dragnea, potrivit Ordonanţei de urgenţă pentru aprobarea PNDL din 10 aprilie 2013, care abrogă Legea PNDI-ului. Conform acestei ordonanţe, vicepremierul este cel care întocmeşte şi aprobă prin ordin al ministrului, repartizarea sumelor pentru program pe judeţe, pe fiecare subprogram şi pe domenii specifice. Pentru PNDL s-au alocat fonduri totale de la bugetul de stat însumând 492,94 milioane de lei, sumă la care se adaugă şi resursele prevăzute în bugetele locale pentru acest program, în timp ce construcţia de locuinţe beneficiază de 44,17 milioane de lei.

Pentru a completa sumele la bugetul de stat pe anul 2014, Guvernul USL a luat noi măsuri fiscale, şi anume:

• indexarea cu rata inflaţiei a cursului euro de anul trecut la care se calculează acciza şi adăugarea unui plus de 7 eurocenţi pe litrul de carburant.
• un impozit de 1,5% din valoare pentru clădirile cu destinaţie specială din economia privată, din care Guvernul a calculat că poate aduna la buget circa 120 de milioane de euro.

Introducerea de noi poveri fiscale nu face decât să frâneze şansa de relansare economică a României, opinie total contrară politicii fiscale a Guvernului USL. Această taxă va duce la creşterea inflaţiei. Inflaţia va fi anul viitor între 3,5-3,6%, Banca Naţională estimând o inflaţie de 3%.

Ca urmare a punerii în aplicare a acestor noi biruri în anul 2014, circa 300 de milioane se duc ca supliment faţă de 2013, ca fonduri de împărţit la ministerul vicepremierului Liviu Dragnea!

Bugetul pentru anul 2014 este o imagine vie a unei contabilităţi macroeconomice accentuată de populismul unui viitor an electoral, prin faptul că nu urmează un obiectiv economic, ci doar o promisiune electorală. De exemplu, Guvernul USL promite că salariul minim va creşte de la începutul anului, dar CAS-ul se va reduce doar de la mijlocul anului "în măsura posibilului". Dacă s-ar fi urmărit un obiectiv de politică economic reală, atunci cele două măsuri ar fi trebuit introduse în acelaşi timp, pentru a încuraja mediul de afaceri.

Partea cea mai nocivă în bugetul USL o reprezintă agresiunea de proporţii la adresa contribuabilului, a omului de rând care munceşte şi îşi plăteşte la timp taxele şi impozitele. Tocmai de aceea, pentru populaţia României creşterea accizei cu 7 eurocenţi pe litrul de carburant este un bir inutil şi toxic pus de Guvernul USL.

Guvernul USL dă dovadă de cinism atunci cînd afirmă că au fost indexate accizele cu "inflaţia medie anuală" de 4,77%, iar pensiile cu "inflaţia medie anuală "de 3,3%. Pun impozite mai mari, susţinând că în acest fel avem asigurate salariile şi pensiile, dar, de fapt, ce dau cu o mână iau înzecit cu alta.

Guvernul USL îşi arogă şi în anul 2014 pactul cu evazioniştii. Bugetul pentru anul 2014 alimentează doar zonele sensibile ale următoarelor alegeri, mai exact clientela de partid: consiliile judeţene, consiliile locale şi primăriile USL-iste, precum şi firmele "prietenoase", sponsori importanţi ai viitoarelor alegeri, care vor beneficia de atribuiri directe.

Bugetul USL pe anul 2014 este construit pe principiul tăierii finanţărilor tocmai de la acele programe care generează locuri de muncă, stimulează investiţiile, dau o şansă tinerilor antreprenori şi conduc la formarea unei clase de mijloc solide.

Acest buget menţine pentru încă cel puţin un an de zile economia României într-o zonă de mediocritate, de creştere economică slabă, sub potenţialul ţării. Acest buget arată din nou victoria evaziunii fiscale asupra celui mai "cinstit" guvern care se afundă, de fapt, pe zi ce trece, în corupţie. Acest buget nu este numai o dovadă a lipsei de strategie, dar şi a lipsei de expertiză în înţelegerea problemelor şi nevoilor economiei reale, având la bază o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri şi economiei în general.