Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sesiunea solemnă comună a Camerelor reunite ale Parlamentului României şi adoptarea unei Declaraţii privind invitarea României de a adera la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă un moment de referinţă în istoria postdecembristă a României. Istoria se scrie însă nu numai cu declaraţii, cu aspiraţii, cu teze, cu principii şi opţiuni extrem de generoase, istoria se scrie, în special, cu fapte. Fiindcă suntem la începutul unui nou drum, este momentul ca Parlamentul României, partidele politice şi liderii lor să facă dovada unei puternice metamorfoze, a unei schimbări de substanţă a comportamentului şi gândirii politice, a adoptării unor măsuri şi legi care să schimbe din temelii percepţia şi interesul faţă de clasa politică românească.

Invitarea României de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, moment consemnat în urmă cu câteva zile la summit-ul de la Praga, poate fi considerat finalul unei etape începute acum aproape 13 ani, etapă care îşi propunea ruperea de regimul totalitar comunist, deschiderea spre marile valori ale democraţiei şi, implicit, parcurgerea unor importanţi paşi ai drumului spre reformă care să aducă României stabilitate, performanţă şi prosperitate şi, totodată, începutul unui nou drum. Este foarte important faptul că, astăzi, românii, au fost, după foarte multe decenii de abandon şi uitare, băgaţi în seamă, apreciaţi şi implicaţi în cea mai importantă structură politică şi militară a lumii: NATO - alianţa celor puternici. Mă bucur că românii conştientizează perfect că NATO pentru România este un pas absolut obligatoriu pentru prosperitatea şi securitatea ţării, elementele cele mai sfinte şi mai dragi oricărui popor.

Vizita preşedintelui american George W. Bush în România, imediat după summit-ul de la Praga, moment care consfinţea concretizarea unui important obiectiv al politicii noastre externe, mi-a oferit prilejul de a constata mai multe motive de bucurie şi speranţă pentru toţi românii.

În primul rând, preşedintele american a constatat atitudinea puternic proamericană a majorităţii românilor (oficialităţi, lideri ai partidelor politice şi majoritatea cetăţenilor), mult mai favorabilă decât în unele ţări vest europene, membre mai vechi ale Alianţei Nord-Atlantice. Această percepţie poate însemna în viitorul apropiat o şi mai mare apropiere a Statelor Unite ale Americii faţă de România şi o puternică colaborare pe programe în cadrul alianţei, lucru de care România ar putea beneficia foarte consistent.

În al doilea rând, decizia americană de lărgire masivă a Alianţei Nord-Atlantice şi includerea României în acest val reprezintă în mod sigur intenţia acestora de a extinde influenţa diplomatică americană în Est şi de a deschide noi perspective investiţiilor americane externe, inclusiv în România.

În al treilea rând, mai mult ca niciodată până acum, oamenii politici români, indiferent de convingerile şi de orientarea lor politică, s-au comportat cu decenţă, cu maturitate politică, cu responsabilitate şi cu demnitate, ca membrii aceleiaşi echipe. Şi nu întâmplător, marile democraţii ale lumii au sesizat şi au apreciat acest lucru, oferindu-ne suficiente motive să sperăm că, în viitor, România are toate şansele să se bucure de o susţinere şi de o percepţie deosebite în exterior. Învăţând din lecţia trecutului, putem spune că marile momente ale istoriei neamului (câştigarea independenţei de stat a României în 1877, Marea Unire a tuturor românilor la 1 decembrie 1918, scuturarea de regimul totalitar comunist în decembrie 1989) s-au realizat prin coagularea şi unitatea de gândire şi acţiune a tuturor românilor, prin detaşarea de interese politice a liderilor de partide şi, nu în ultimul rând, datorită unei importante susţineri internaţionale. România şi clasa politică actuală, mult mai matură şi mai responsabilă decât în ultimul deceniu, pot şi trebuie să facă dovada capacităţii de acţiune în folosul interesului naţional.

În al patrulea rând, două dintre motivele cele mai des şi mai serios invocate de investitorii străini în privinţa rezervei cu care privesc cadrul investiţional din România au fost şi sunt birocraţia şi corupţia. Nu întâmplător, după discuţiile bilaterale purtate la Palatul Cotroceni, preşedintele României, domnul Ion Iliescu, chiar în timpul vizitei preşedintelui american, formula cu multă fermitate principalele obiective ale activităţii şi preocupărilor sale imediate, respectiv combaterea cu fermitate a corupţiei şi birocraţiei.

Nu întâmplător, în urmă cu trei zile, cu prilejul vizitei preşedintelui american George Bush, preşedintele României, domnul Ion Iliescu spunea că este momentul unui nou început pentru România. Aş completa spunând că este momentul unui nou început şi pentru clasa politică românească, în ideea de a se detaşa total, prin cei care înţeleg rostul unei schimbări de esenţă în gândirea şi acţiunea oamenilor politici români, de tot ceea ce a fost rău în politica noastră în ultimii 13 ani. Există câteva momente importante, adevărate examene de conştiinţă politică ale fiecărui deputat şi senator care nu pot şi nu trebuie să fie ocolite. Or, aceste examene sunt chiar legile extrem de importante pentru România pe care trebuie să le votăm, pentru bunul mers şi pentru o percepţie mult mai pozitivă. Şi aş menţiona câteva dintre ele: Legea declarării şi controlului provenienţei averii demnitarilor, magistraţilor, procurorilor şi poliţiştilor. În al doilea rând, Legea privind restrângerea imunităţii parlamentare doar asupra declaraţiilor politice. În al treilea rând, Legea privind promovarea unui nou cod electoral şi respectiv reducerea numărului de mandate de parlamentar, introducerea votului uninominal, transparenţa fondurilor utilizate de partidele politice în campania electorală. Nu în ultimul rând, Legea privind regimul incompatibilităţii unor activităţi cu calitatea de demnitar.

Vă mulţumesc frumos.