Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Emil Rus. Va urma doamna Iulia Pataki.

Domnii parlamentari Cristian Nechifor, Adrian Ionel, Andrei Chiliman şi Ioan Sonea au depus declaraţiile la secretariat.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fac această declaraţie politică întrucât lumea este din ce în ce mai îngrijorată de risipa enormă care se întâmplă în prezent în România, risipă de toate felurile a mijloacelor financiare şi materiale, a energiei umane şi a bogăţiilor ţării în regimul actual al domnilor Iliescu - Năstase.

În democraţia românească interbelică se petreceau adesea schimbări de guvern, căderi de guvern, constituiri de guvern ca urmare a crizei economice şi politice prin care trecea ţara atunci, ca urmare a neputinţei reprezentanţilor guvernului de a găsi soluţiile cele mai bune, potrivite şi, atunci, lăsau pe alţii.

Sigur, de atunci au trecut peste noi trei dictaturi, alţii spun patru, între care cea mai lungă şi mai grea fiind cea a comunismului totalitarist. Acum însă, după 14 ani de la Revoluţia din 1989, după 14 ani de criză a tranziţiei, guvernele nu mai cad, ele se restructurează, se remaniază şi rămân cum au fost - cu aceiaşi oameni, indiferent cât de necinstiţi sau corupţi sunt, şi sunt, Slavă Domnului. Se aplică doar cunoscutul principiu al rotaţiei cadrelor.

Că acest Guvern Adrian Năstase este unul dintre cele mai stufoase, care, în loc să se simplifice, se amplifică, este în văzul lumii.

Pe lângă faptul că acest aparat este foarte costisitor, el este tot pe atât de ineficient, şi, cu toate acestea, el se sprijină pe numeroase agenţii, autorităţi şi comisii pentru aşa-zisa armonizare a legislaţiei ţării noastre cu cea europeană; atât de multe, încât în acest moment nimeni nu mai ştie cu exactitate câte funcţionează şi câte nu; la fel, nu se prea ştie despre unele în subordinea cui sunt - a primului-ministru, a Guvernului sau a miniştrilor de resort.

Aceste organisme de lucru, ca şi Guvernul cuprind un mare număr de funcţionari - de ordinul miilor - cu salarii consistente, şi întrebarea este firească: de unde atâţia bani? Economia românească nu prea funcţionează, bugetul aprobat este bătut în cuie - aşa se spune, şi totuşi bani se găsesc, şi totuşi risipă se face, şi totuşi, vorba poetului, există justificări.

Uniunea Europeană nu ne cere să dezvoltăm asemenea reţele de servicii. Aceasta este treaba noastră. Uniunea Europeană vrea progrese vizibile în ceea ce priveşte realizarea statului de drept, a economiei de piaţă funcţionale, reducerea corupţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi de viaţă a oamenilor.

Reprezentanţii Uniunii Europene, fireşte, ne pun sub semnul întrebării pentru că reformele economice sunt de suprafaţă - privatizările sunt nereuşite, economia de piaţă funcţională lipseşte, export de copii şi persoane adulte există, corupţia este la nivel instituţional.

La toate acestea se adaugă raportările mincinoase în zonele cel mai uşor de îndreptat - justiţie, administraţie publică, stat de drept, corupţie, mediu etc.

Cine ne împiedică pe noi, românii, să facem nişte legi bune privind statutul magistratului, organizarea judecătorească, adopţiile internaţionale etc., legi pe care tot noi să le respectăm?

Ne împiedică interesele oculte ale acestui guvern, dorinţa lui de a se menţine la putere, clientelismul şi baronetul lui local.

În această vreme, sărăcia a atins cote alarmante. Nu sunt bani de hrană, de căldură, de medicamente, de pensii şi de salarii. Dramatică şi fără drept de apel este afirmaţia unui pensionar care a participat la o întâlnire pe care am avut-o cu electoratul în judeţul Bistriţa Năsăud: "Voi atâta şcoală aveţi, atâtea facultăţi încât nu mai ştiţi socoti pensiile. Le învârtiţi şi le răsuciţi încât ele sunt tot mai neîndestulătoare de la o zi la alta. Nu ne lasă nici să trăim, dar nici să murim."

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.