Dezbateri parlamentare

Domnul Angel Tîlvăr:

"Programul «Prima casă» nu şi-a atins scopul declarat"

Programul "Prima casă" face parte dintre aşa-zisele măsuri anticriză iniţiate de Guvern pentru a susţine sectoarele economice prioritare. Obiectivul principal este să deblocheze activitatea de creditare şi să impulsioneze sectorul construcţiilor,ceea ce va avea efecte benefice asupraactivităţii economice şi creării de noi locuri de muncă.

Programul anunţat ca fiind soluţia Guvernului Boc, în frunte cu Elena Udrea, de ieşire a României din crizăconstă înfacilitarea accesului populaţiei la credite ipotecare. În acest scop, statul garantează integral împrumuturile acordate de bănci, cu condiţia ca acestea să acorde credite mai ieftine.

Care este însă realitatea? Câte blocuri noi au fost construite special pentru "Prima casă"?

Programul, început de Guvern, în urmă cu aproape doi ani este, în fapt, unul prin care s-a acordat sprijin băncilor, a fost stopată scăderea preţurilor, iar 40.000 de români au reuşit să cumpere locuinţe cu avansuri mici, dar la dobânzi pe care le pot obţine şi multinaţionalele din România pentru angajaţii lor.

Relansarea economică anticipată e o minciună!

La momentul lansării programului, în mai 2009, Emil Boc declara: "Prin acest program, dăm această garanţie de stat, în valoare de 80% din valoarea locuinţei, care va oferi un sprijin direct, pe de altă parte, şi sectorului construcţiilor, extrem de important în România pentru relansarea activităţii economice."

În fapt, după doi ani de program guvernamental, piaţa construcţiilor a scăzut cu 25%, iar din PIB s-au "evaporat" aproximativ 15 miliarde de euro, statul garantând împrumuturi pentru achiziţii de locuinţe de peste 1,6 miliarde de euro, a căror "factură" finală va fi decontată în următorii 20-30 de ani, conform Ziarului Financiar.

În cifre, mai mult de 10.000 de garanţii imobiliare au fost acordate pentru locuinţe finalizate în intervalul 2008-2010 şi mai puţin de 500 de credite garantate au fost pentru locuinţe noi sau nefinalizate.

Astăzi, Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor (FNGCIMM) declară că "Scopul primordial al programului a fost de la bun început unul social", şi în concluzie a fost atins.

Ce înseamnă, domnule Şaramet, program social?

În primul rând, preţurile la aceste locuinţe au ajuns astfel să se învârtă în jurul a 1.000 de euro/metrul pătrat în Bucureşti şi în marile oraşe, iar dezvoltatorii imobiliari par a nu-şi fi adaptat încă proiectele pentru a reîncepe construcţia unor noi ansambluri.

În al doilea rând, cine îşi poate permite o asemenea locuinţă? Bancpost a alcătuit portretul robot al clientului care îşi poate achiziţiona o locuinţă prin intermediul acestui program. Conform băncii, cel care îşi poate achiziţiona o locuinţă prin Programul "Prima casă" are "vârsta între 21 şi 45 de ani; locuieşte în mediul urban; locuieşte într-un apartament închiriat; are un loc de muncă stabil, o experienţă minimă de 12 luni; deţine un venit de minimum 400-500 de euro/familie; dornic să achiziţioneze o locuinţă situată în marile oraşe; deţine o sumă de bani necesară avansului."

În concluzie, unde e componenta socială atinsă în condiţiile în care, potrivit Institutului Naţional de Statistică, câştigul salarial mediu net a fost în luna ianuarie 2011 de 1.424 de lei?

Stimaţi colegi, după cum am arătat mai sus, componenta economică a programului "Prima casă", şi anume relansarea domeniului construcţiilor, nu a fost atinsă, iar de componenta socială a programului nici nu poate fi vorba. Iată un alt program, alături de cel de reabilitare termică, ca şi cel de vânzare a locuinţelor ANL la suprapreţ, care sunt folosite de Guvernul Udrea-Boc pentru a-şi justifica şederea, sper scurtă, la Palatul Victoria.