Dezbateri parlamentare

Domnul Cornel-George Comşa:

"Revizuirea legilor electorale se face în sensul opus democraţiei"

În urma unei dorinţe exprese de reformare a legilor electorale, ca urmare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie 2014, cetăţenii români îşi doresc să aibă un rol mai important în exercitarea activă a drepturilor democratice. Tinerii, societatea civilă şi întregul electorat român au considerat alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut ca fiind un sfârşit pentru modul de a face politică în România şi au apreciat viitorul ca fiind unul al justei şi necesarei participări la viaţa politică a naţiunii.

Ca o consecinţă firească a acestor importante schimbări de paradigmă, clasa politică şi-a lua angajamentul ferm în faţa electoratului român de a reforma actuala legislaţie electorală în sensul în care să răspundă revoltei generate de imposibilitatea exercitării dreptului de vot a unor cetăţeni români din străinătate la alegerile din 9 şi 16 noiembrie 2014. În acest context s-au reactivat în spaţiul public idei esenţiale care ar trebui incluse în noile legi electorale.

În primul rând, salut şi susţin iniţiativa mai multor reprezentanţi ai mediului academic şi neguvernamental care propun unificarea întregii legislaţii electorale într-un singur Cod electoral care să conţină şi Legea referendumului, o lege ce trebuie normată unitar în ceea ce priveşte pragul electoral la toate cazurile de referendum. Un Cod electoral va facilita acurateţea şi armonia juridică a legislaţiei electorale din România, aliniindu-ne cu majoritatea statelor moderne care au înţeles că un cod unitar asigură claritate, transparenţă şi funcţionalitate în procesul democratic.

În al doilea rând, atrag atenţia asupra câtorva teme majore care trebuie incluse în acest proces de reformă, pentru a consolida statul de drept şi a putea lupta în mod consistent împotriva corupţiei şi a cartelurilor politice locale care sufocă majoritatea instituţiilor administraţiei locale şi centrale:

1. Formula electorală majoritară în două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor şi preşedinţilor de consiliu judeţean;
2. Limitarea mandatelor la 2 consecutive pentru primari şi preşedinţii de consiliu judeţean;
3. Facilitarea accesului şi oferirea de şanse egale cu reprezentanţii partidelor pentru candidaţii independenţi în procesul electoral prin scăderea numărului minim de semnături care să permită intrarea în cursa electorală, mărirea numărului reprezentanţilor candidaţilor independenţi în secţiile de votare;
4. Introducerea votului prin corespondenţă şi a celui electronic;
5. Reducerea numărului colegiilor electorale la nivelul alegerilor parlamentare şi redefinirea magnitudinii circumscripţiilor electorale;
6. Eliminarea posibilităţii de folosire a practicilor de tip garrymandering în desenarea colegiilor electorale.

În al treilea rând, reprezentanţii mediului academic şi societatea civilă au convenit împreună cu Parlamentul asupra unei structuri standard a tuturor priorităţilor de modificare a legilor electorale, asumată de către Parlamentul României în documentul "Principii de bază privind principalele modificări ale legilor electorale în privinţa cărora hotărârile se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale", aprobată în şedinţa comisiei din data de 19 ianuarie 2015.

Cu toate acestea, din cauza corupţiei interne generalizate din PSD, PNL şi UDMR, precum şi a dependenţei totale a parlamentarilor acestor trei mari partide de baronii locali, revizuirea procesului electoral se face de facto în sens invers principiilor enunţate mai sus, adică nu spre dinamizare şi creşterea accesului cetăţeanului de rând la putere, ci pentru inhibarea democraţiei şi consolidarea cartelurilor şi a clicilor politice locale.

Atât liderii majorităţii parlamentare, cât şi cei ai opoziţiei susţin în continuare alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene dintr-un singur tur de scrutin, fără a le limita numărul mandatelor, alimentând corupţia locală şi o ilegitimitate morală a aleşilor locali care sunt votaţi astfel, în general, în minoritate.

Mai mult decât atât, partidele parlamentare nu au înţeles nimic din semnalele pe care justiţia română le-a dat în ultimii ani cu privire la faptele de corupţie ale unor aleşi locali, şi astfel dezbat reintroducerea alegerii preşedintelui de consiliu judeţean de către consilierii judeţeni. Această măsură este total contrară principiilor iniţiale pentru care s-a optat, prin alegerea directă de către toţi cetăţenii judeţului. Preşedinţii de consilii judeţene nu trebuie să devină marionetele alianţelor politice de la nivel local şi astfel nu trebuie afectată buna administrare pe termen mediu şi lung a judeţelor. Dacă totuşi se doreşte o creştere a responsabilităţii în administraţia publică, aceasta ar trebui să vină din partea consilierilor locali şi judeţeni, prin legitimarea drepturilor şi îndatoririlor ce le revin funcţiei şi rolului acestora în controlul şi evaluarea activităţii primarului, respectiv a preşedintelui de consiliu judeţean.

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale este presată de comenzile politice ale tuturor partidelor parlamentare, care, în ciuda rezultatului alegerilor din 16 noiembrie şi simbolului acestora, nu au înţeles că mai multă democraţie nu înseamnă furnizarea de monopol aleşilor locali pe căi legale, ci asigurarea unui echilibru între forţele politice, între instituţii şi o mai mare implicare a cetăţenilor în democraţia participativă. Lipsa de dialog şi transparenţă a comisiei, precum şi refuzul de a accepta principalele propuneri privind unificarea legilor electorale într-una singură nu fac decât să pună la îndoială respectarea voinţei populare, nevoia urgentă de reformă în legislaţie şi principiile enunţate de reprezentanţi de seamă ai organizaţiilor profesionale şi mediului academic românesc.

Stimate domnule preşedinte Klaus Iohannis, în calitatea dumneavoastră de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate, vă rog să luaţi atitudine pentru asigurarea respectării voinţei populare în redefinirea legislaţiei electorale şi a exercitării dreptului constituţional de vot al tuturor cetăţenilor. Partidele politice parlamentare au nevoie să fie readuse la masa dialogului cu Preşedintele României şi interpelate cu privire la influenţele pe care liderii locali, şi nu numai, le exercită în fixarea poziţiei partidului cu privire la ceea ce trebuie schimbat în legea electorală şi în cea a finanţării partidelor politice.

Daca eşuăm în această primăvară să reformăm cu adevărat legea electorală, practic vom preda România în mâinile aceloraşi găşti locale şi judeţene, care alimentează corupţia de la cel mai mic până la cel mai înalt nivel în politica partinică românească. Vom amâna astfel până în 2020 o eventuală schimbare în bine, aceasta în cazul în care ea va mai avea loc vreodată. Ce şansă mai poate avea un nou partid, cu adevărat curat, în acest climat politic îmbâcsit şi contaminat? Ce şansă mai au instituţiile acestei ţări să respire şi să funcţioneze în interes public, şi nu în interes corupt, de grup? Ce şansă mai au oamenii politici tineri care ar dori să facă bine acestei ţări?

Ne aflăm într-un moment de răscruce pentru politica internă şi pentru politica regională şi internaţională, în acelaşi timp. Cu un conflict deschis declanşat de un personaj antidemocratic la estul ţării, cu un desen electoral antidemocratic în interiorul ţării şi cu promovarea unor nonvalori sprijinite de grupuri ilicite în spaţiul public, societatea românească, România este supusă unor riscuri similare cu cele din 1945-1947, când aici se instaura comunismul.

Domnule Preşedinte, securitatea naţională şi aderarea completă a României la valorile democratice nu poate fi realizată decât dacă redăm votului puterea sa iniţială, aceea de a decide spre bine şi interesul public, nu înspre corupţie şi oligarhie. Vă rog să vă folosiţi întreaga forţă şi elocinţă în a ataca aceste derapaje antidemocratice din Parlamentul României, unde deputaţi independenţi, ca mine, nu au acces în comisii. Aceasta, pentru a avea încă o ţară la momentul când vecinul oligarhic şi antidemocratic de la Est va încerca să ne contamineze din interior, prin aceşti oligarhi locali care controlează banii publici şi majoritatea parlamentarilor.

România are nevoie de democraţie! România are nevoie de dumneavoastră!