Dezbateri parlamentare

Doamna Maria Dragomir:

"În România există... două ţări! A celor bogaţi... A celor săraci... Şi nu există o clasă de mijloc!..."

Când am făcut această afirmaţie că în România există... două Românii! - nu am avut în intenţie să facem vreo referire la problemele naţionale, deşi acestea s-au dovedit la rândul lor acute în ultima vreme. Pur şi simplu ceea ce vă prezint este o experienţă personală trăită în această perioadă a vacanţei de iarnă. Experienţă în care nu am descoperit lucruri noi, deoarece întreaga mea existenţă se duce la nivelul societăţii oamenilor obişnuiţi, acolo unde trăiesc oameni pe care îi cunosc şi îi sprijin după puterile mele, ci în urma a două secvenţe trăite, efectiv, în această perioadă, situaţii care mi-au spus multe, foarte multe despre ceea ce se întâmplă în ţara noastră...

Mai întâi, am colindat, la sfârşitul anului, mai multe localităţi rurale, mergând la familiile nevoiaşe (cele mai nevoiaşe din satele respective) pentru a le sprijini cu mici daruri, de sărbători. Am redescoperit, atunci, sărăcia la limita cea mai de jos, problemele grave chiar de existenţă ale unor oameni loviţi de soartă, rămaşi fără serviciu, fără nici o posibilitate de sprijin material, familii cu mai mulţi copii, copii cu probleme materiale foarte mari! Oameni care nu pot fi condamnaţi că au făcut aceşti copii deoarece atunci când s-au născut copiii erau, amândoi, salariaţi. Din nefericire, o dată cu izbucnirea crizei au rămas fără serviciu, absenţa locului de muncă ducând la instalarea unei pauperităţi extreme, mulţi trăind, în acest moment, numai din banii de alocaţie ai copiilor! Sărăcie lucie!- cum se spune, deşi la majoritatea acestor familii am întâlnit curăţenie, gospodărire după puterea fiecărei familii în parte, dar o sărăcie extremă! Aceşti oameni trăiesc la nivelul Evului Mediu pentru că o parte dintre ei nu şi-au mai putut plăti nici măcar curentul electric, aşa că nu pot beneficia nici de lumină, nici de televizor... Am rămas siderată aflând că aceste familii sunt contemporane cu noi, că nimeni nu-i poate ajuta efectiv, iar disperarea i-ar face în stare să plece din ţară, dar nu mai au unde, acum nemaiavând nici această soluţie! Sărăcie... sărăcie...

Întâmplarea a făcut ca, imediat după acest periplu prin spaţiul rural să merg într-un supermarket din zona comercială a Bucureştiului. Era tot în preajma sărbătorilor de iarnă. Şi ce am descoperit? Că nu exista nici un loc de parcare!... Că nu am găsit nici un cărucior liber... Că o aglomeraţie de nedescris era în toate mall-urile şi magazinele din jur!... Că se stătea la cozi, interminabile, la supermarket!... Că aceia care îşi făceau cumpărăturile umpleau coşurile, iar la o simplă observare nu am văzut un coş mai mic de 5-600 de lei, cel puţin! Desigur, acestea erau sumele minime pentru că am văzut şi mii de lei, achitaţi prin card ori cash! Unde se petreceau toate acestea? Păi, în aceeaşi Românie în care, în acelaşi timp, existau acele familii sărace în care o ciocolată şi un kilogram de carne şi un cozonac puteau reprezenta cel mai frumos lucru pe care şi-l puteau imagina nişte oameni, tot din România!...

Da, în acest moment, în România există două ţări: cea a oamenilor bogaţi, foarte bogaţi sau suficient de înstăriţi încât să nu aibă problema zilei de mâine, care trăiesc, în general, într-o anumită parte a marilor oraşe şi care reprezintă, probabil, procentual 10-15% din populaţia României, şi ţara oamenilor săraci, cei care efectiv supravieţuiesc de la o zi la alta, mulţi dintre ei fără salarii, fără posibilităţi materiale! Că există oameni bogaţi este foarte bine pentru orice societate normală. Că există oameni săraci este normal pentru orice societate. Numai că, într-o ţară normală trebuie să mai existe o categorie - clasa de mijloc! Cei care au o existenţă normală, cei care nu trăiesc cu grija zilei de mâine, deşi nu pot face precum cei foarte bogaţi, excese, dar care nu au probleme în privinţa existenţei lor de fiecare zi! Clasa de mijloc este categoria cea mai importantă dintr-o societate aflată în dezvoltare! Din cercetările pe care le-am făcut am constatat un lucru foarte grav: dacă la începutul anilor '90 şi până spre mijlocul primului deceniu din al treilea mileniu se conturase o clasă de mijloc în stadiu incipient, o dată cu efectele crizei economice, dar şi cu tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii ani, această categorie a început să dispară! Mulţi, foarte mulţi dintre cei din clasa de mijloc au alunecat în clasa sărăciei, a celor care îşi numără, cu grijă, fiecare bănuţ şi care aşteaptă de fiecare dată salariul pentru că nu se mai ajung cu banii!

Cred că este obligaţia noastră, a celor implicaţi în zona politică, să declanşăm toate măsurile necesare pentru relansarea economică a acestei ţări, pentru deschiderea unor noi posibilităţi de afirmare, pentru reinstaurarea clasa de mijloc în România, aceasta fiind singura cale spre normalitate a unei ţări lipsite, de multe ori, chiar de speranţă!...