Dezbateri parlamentare

Doamna Raluca Surdu:

În săptămâna precedentă declaraţia mea politică a constat într-un apel la solidaritate cu poporul ucrainean. La momentul respectiv, părea că intensitatea violenţelor era semnificativ mai redusă, cu excepţia zonei peninsulei Crimeea, zonă unde astăzi putem observa că violenţele dintre susţinătorii, respectiv adversarii fostului preşedinte Ianukovici, au escaladat într-un potenţial conflict militar între Rusia şi Ucraina sau între cetăţenii ucraineni rusofoni şi cei care visează la un parcurs european pentru Ucraina.

Peninsula Crimeea este zona unde populaţia majoritară, mai precis 60%, este reprezentată de etnici ruşi, ale căror obiective separatiste sunt, în această perioadă, foarte clar exprimate. Din nefericire, Rusia şi Ucraina ar putea intra într-o coliziune militară directă în orice moment. Acest fapt ar conduce, fără echivoc, la un focar de instabilitatea politică, diplomatică şi economică în toată zona apropiată Mării Negre.

Statele membre ale Uniunii Europene, alături de Statele Unite ale Americii, trebuie urgent să identifice cele mai eficiente căi diplomatice posibile pentru rezolvarea situaţiei de astăzi din Ucraina, cu precădere din zona peninsulei Crimeea.

Prin intermediul declaraţiei mele de astăzi doresc să fac un apel către toţi colegii din conducerea Camerei Deputaţilor, să luăm act de solicitarea Preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, şi să organizăm mâine, 4 martie 2014, o şedinţă comună a camerelor, în urma căreia să adoptăm o rezoluţie care să exprime suportul necondiţionat al României şi solidaritatea cu poporul ucrainean. Poporul ucrainean şi-a exprimat, în ultima perioada, dorinţa fermă de a intra în marea familie europeană şi de a adera, de jure, la valorile democraţiei autentice şi la obiectivele, respectiv principiile Uniunii Europene.

Poziţia geografică a României, de stat vecin Ucrainei, dar şi calitatea oficială pe care o avem, şi anume de stat membru al UE, ONU şi NATO, ne obligă la o poziţie oficială mai activă şi mai consistentă. Graniţele României cu Ucraina, care de altfel sunt extrem de întinse, măsurând aproximativ 650 de kilometri, sunt şi graniţele Uniunii Europene, iar acest fapt ne obligă la o mai mare fermitate în planul politicii internaţionale.

Politica sferelor de influenţă străină, prin care a trecut şi România începând cu 1940 şi până la căderea comunismului, a fost o perioadă extrem de nefastă pentru poporul român. Acest fapt este poate un motiv în plus să organizăm cât mai repede o şedinţă comună a celor două camere şi să adoptăm o rezoluţie care să reflecte o poziţie clară a Parlamentului României cu privire la situaţia din Ucraina. Cetăţenii ucraineni, dar şi noua majoritate parlamentară din Ucraina, alături de Preşedintele interimar, doresc să adere la valorile şi obiectivele Uniunii Europene şi la cele ale NATO, iar acest fapt trebuie respectat.

În final, doresc să reamintesc că Ucraina, la fel ca orice alt stat independent, are dreptul să îşi aleagă singură parcursul pe care urmează să îl aibă, fără niciun fel de presiune din partea altui stat. Orice ameninţare militară la adresa unui stat suveran este un dezastru pentru democraţie şi pentru pacea socială.