Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"România este pe cale să depăşească blocajul politic din procesul de aderare la spaţiul Schengen"

Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă în prezent unul dintre obiectivele majore ale României. În acest sens, atât Guvernul, cât şi Parlamentul desfăşoară o campanie activă de promovare, la nivelul instituţiilor comunitare şi al statelor membre ale Uniunii Europene, a acestui obiectiv prioritar.

Drumul aderării României către spaţiul Schengen a început în martie 2011, odată cu semnarea împreună cu Bulgaria a unei declaraţii comune în vederea aderării. Condiţiile pe care România a trebuit să le îndeplinească au fost transmiterea Declaraţiei de pregătire privind aderarea la spaţiul Schengen, completarea şi transmiterea chestionarului Schengen şi evaluarea stadiul implementării acquis-ului Schengen de către România în cadrul vizitelor de evaluare Schengen.

Etapa de evaluare tehnică a României (martie 2009 - decembrie 2010) s-a finalizat cu rezultate pozitive, iar rapoartele misiunilor de evaluare au evidenţiat implementarea, într-o manieră uniformă şi corectă, a tuturor prevederilor acquis-ului Schengen.

Pentru a susţine în mod coerent demersurile Guvernului şi ale Ministerului Afacerilor Externe în atingerea acestui obiectiv prioritar, conducerea Parlamentului României a decis în iunie 2013 formarea unei Comisii speciale pentru integrarea în Schengen, formată din 19 membri, în care sunt reprezentate ambele Camere şi toate partidele politice parlamentare.

Comisia parlamentară Schengen a demarat un dialog diplomatic intens prin care a susţinut aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. În această perioadă a fost lansată, la sugestia Franţei, şi ideea unei aderări etapizate a României la spaţiul Schengen.

În decembrie 2014, preşedinţia Comisiei Schengen a fost preluată de senatorul Titus Corlăţean, sub conducerea căruia se desfăşoară un intens dialog politico-diplomatic concentrat asupra rolului important pe care România îl are în securizarea frontierei de est a Uniunii Europene, modului eficient în care România asigură gestionarea şi securizarea acestei frontiere, cât şi asupra contribuţiei ţării noastre la eforturile depuse la nivel internaţional pentru combaterea terorismului.

În momentul de faţă, România îndeplineşte toate criteriile prevăzute de legislaţia care reglementează aderarea la spaţiul Schengen şi funcţionarea acestuia, decizia fiind la nivel politic.

De altfel săptămâna trecută, guvernul finlandez a anunţat prin ambasadorul la Bucureşti, doamna Ulla Vaisto, că este gata să îşi reconsidere decizia iniţială, în baza progresului pe care România l-a făcut. Şi tot în săptămâna precedentă, ministrul afacerilor externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a declarat că va sprijini poziţia României pentru ca blocajul politic în care se află în acest moment aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen să fie depăşit.

Sunt primele semne prin care se confirmă faptul că România şi-a îndeplinit în proporţie de 100% cerinţele tehnice de aderare la Schengen şi că există şi voinţă politică. Avem încredere că drumul acesta se va deschide, iar România va accede în acest spaţiu, unde de fapt îi este şi locul, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.