Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Ministerul Finanţelor Publice ameninţă şi sperie contribuabilii"

Săptămâna trecută, firmele din România au primit o scrisoare din partea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, al cărei mesaj principal este următorul.

"Vă informăm pe această cale asupra faptului că, în urma unui proces de selecţie aleatorie, compania dumneavoastră ar putea fi supusă unei analize de risc. În eventualitatea în care, ca urmare a analizei, vor fi constatate neconcordanţe între datele raportate de dumneavoastră şi cele deţinute de administraţia fiscală sau veţi fi încadrat în categoria contribuabililor cu risc, puteţi face în viitor obiectul unei inspecţii fiscale. (...) În situaţia în care impozitele şi taxele declarate de reprezentanţii dumneavoastră nu au fost achitate integral, vă rugăm să luaţi măsuri pentru achitarea obligaţiilor de plată restante. Scopul acestei scrisori este acela de a vă permite ca, până la data unui eventual control, să aveţi timp să vă pregătiţi documentele contabile şi fiscale, precum şi pentru depunerea tuturor declaraţiilor nedepuse sau a celor rectificative, după caz, urmând ca, la o dată ulterioară, să primiţi un aviz de inspecţie fiscală prin care veţi fi informat în legătură cu obiectivele şi perioada controlului."

Oficial, stimaţi colegi, avem astfel de-a face cu o campanie de informare şi comunicare şi cu un ajutor acordat contribuabilului român. Păcat însă că acesta s-a transformat sau a căpătat conotaţii de ultimatum cu iz de ameninţare. În orice stat din lumea aceasta, instituţiile au responsabilitatea de a comunica şi informa nu numai cu eficienţă, dar şi cu respectul aferent. Se pare că ANAF uită tocmai cui datorează existenţa şi salariile primite. Şi uită, de asemenea, cine suportă financiar şi proaspătul înfiinţat departament al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, ce are drept scop analiza de risc şi programarea la inspecţia fiscală, încadrând într-un algoritm special datele extrase din comportamentul fiscal al contribuabilului, cum ar fi: pierderea fiscală înregistrată, tipul sau domeniul de activitate, sincopele sau întârzierile repetate în depunerea declaraţiilor fiscale, numărul de declaraţii rectificative, numărul şi amplitudinea corecţiilor de erori materiale solicitate, nesolicitarea rambursării de TVA, în condiţiile în care pe o perioadă relativ mare contribuabilul înregistrează sold negativ de taxă, renunţarea la o rambursare de TVA solicitată prin decont.

Toate acestea sunt extrem de utile, doamnelor şi domnilor, însă cu menţiunea că nimeni dintre contribuabili nu poate avea acces la algoritmul de clacul şi nu poate formula niciun punct de vedere referitor la gradul de risc fiscal stabilit.

Ca atare, stimaţi colegi, atunci când vine vorba de contribuabilii din România, obligaţiile sunt nenumărate, principiu care nu se aplică atunci când vine vorba şi de drepturi.

Ermetismul este mascat de o falsă comunicare, iar un dialog firesc nu există, atâta timp cât totul este în termen de ameninţare voalată de o grijă... "părintească" a ANAF-ului faţă de contribuabili.

Sunt de acord cu faptul că trebuie să ne achităm obligaţiile financiare şi sunt de părere că cei care nu şi le achită sau vor să înşele statul în această privinţă ne înşeală pe noi toţi şi trebuie să suporte rigorile legale, dar, în acelaşi timp, consider că măsuri de genul acestei scrisori trebuie eliminate definitiv. Nu ştiu cauzele acestui demers, pot doar să le bănuiesc şi, oricum, ele vor constitui obiectul unei adresări directe către Ministerul Finanţelor Publice, dar ele nu justifică un asemenea instrument prin care orice contribuabil de bună-credinţă din România nu are cum să se simtă altfel decât ameninţat şi pus la colţ de către ANAF.

Consider că respectiva instituţie trebuie să-şi reconsidere, odată cu reorganizarea sa, formulele de lucru, şi să acorde o atenţie prioritară modalităţii de comunicare şi informare, astfel încât să şi obţină efectele dorite, nu doar să se transforme într-un soi de Inchiziţie de natură fiscală, al cărei singur scop este manipularea prin frică.