Dezbateri parlamentare

Doamna Marioara Nistor:

"Avem nevoie de o nouă Constituţie"

Am aniversat ieri, 8 decembrie, Ziua Constituţiei României. Potrivit articolului 16 din Legea fundamentală: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări şi (2) Nimeni nu este mai presus de lege".

Constituţia, ca lege fundamentală a oricărui stat de drept, este un corp de principii şi norme moderne, este o garanţie a drepturilor fundamentale ale omului, dar şi a funcţionării instituţiilor de bază ale statului. Constituţia unei ţări reflectă, de asemenea, starea unei naţiuni şi afirmarea valorilor fundamentale ale statului de drept şi trebuie regândită periodic, pentru a răspunde realităţilor politice, economice şi sociale.

Constituţia României, prima de după Revoluţia din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991, după un an şi jumătate de dezbateri, şi aprobată prin referendumul naţional de la 8 decembrie, acelaşi an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

După patru ani de la adoptarea Constituţiei României, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Constituţiei României pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei privind proclamarea Zilei Constituţiei României (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18 - 19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului.

Consider că, după 23 de ani, se impune o regândire şi o modificare substanţială a legii fundamentale. Trebuie să gândim o revizuire pragmatică, bazată pe noutăţile apărute în acest răstimp, în care România a devenit parte componentă a Uniunii Europene şi a NATO. Este nevoie de o nouă Constituţie mult mai aprofundată, în aşa fel încât ea să nu mai poată fi interpretată după bunul plac al cuiva, aşa cum s-a întâmplat în ultimii zece ani.