Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Bejinariu:

Deciziile politice au în viaţa economico-socială şi cultural-ştiinţifică din ultimii ani, prea multe urmări negative, iar pe termen lung aceste urmări sunt mai greu de evaluat. Această realitate m-a condus la titlul declaraţiei politice de astăzi: "Un militar de carieră despre ordine, demnitate şi comunicare".

Pregătirea pentru cariera militară înseamnă ordine, demnitate şi bună comunicare cu subordonaţii şi superiorii şi, în general, cu toţi semenii noştri. Eu de carieră sunt militar. După activitatea mea de militar, am lucrat şi ca ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului Adrian Năstase, prim-ministru interimar, apoi ca deputat în Parlamentul României, acum în al doilea mandat. Am urmărit atent evoluţia vieţii politice din România, relaţiile nemijlocite între puterile statului român şi cu deosebire modul în care se reflectă deciziile politice în satele, comunele şi oraşele din judeţul Suceava, parte din Bucovina istorică. La această dată sunt îndreptăţit să prezint în declaraţia mea politică de astăzi constatări şi concluzii realiste de care autorităţile statului ar putea ţine cont în ceea ce vor face în activitatea lor viitoare de guvernare a României.

Cea mai gravă conduită politică a actualei puteri din România - Coaliţia PDL-UDMR - constă în nesocotirea separaţiei puterilor: legislativă, executivă şi judecătorească. Formele de nesocotire sunt diferite, acum având exprimări făţişe. Să ajungem la a cere judecătorilor să emită hotărâri judecătoreşti în funcţie de putinţa bugetului de a acoperi astfel de hotărâri care presupun fonduri bugetare şi apoi a spune, prin vorbele preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, că "Indiferent de hotărârile Curţii Constituţionale, ele nu se vor aplica, deoarece nu sunt bani!" De aici putem lesne deduce gradul de independenţă al justiţiei din România. Dacă la aceste ultime manifestări publice mai subliniem că procurorul general al României este numit politic, la fel componenţa Curţii Constituţionale şi a Consiliului Superior al Magistraturii, fără a mai spune ce fel de numiri sunt cele de la procuraturi şi judecătorii, avem imaginea completă şi pe deplin îngrijorătoare asupra nivelului de politizare şi în acest domeniu.

Asumarea răspunderii Guvernului în Parlamentul României pentru o lege înseamnă grabă, nesocotirea Parlamentului ca putere legislativă şi ignorarea, în modul cel mai grav, a democraţiei chiar în forul suprem legislativ. În actuala legislatură cele mai importante legi precum codurile civile şi penale, legea educaţiei, codul muncii şi multe alte legi au fost adoptate prin asumare. Statisticile arată că numărul asumărilor în guvernarea Emil Boc este egal cu numărul asumărilor răspunderii pentru diferite legi din toate guvernele de după 1989.

Toţi cetăţenii plătesc taxe şi impozite şi pe baza acestor acumulări financiare se constituie bugetul statului român. Urmează repartizarea cotelor cuvenite pe judeţe şi apoi pe celelalte unităţi teritorial-administrative: municipii, oraşe şi comune. În ultimii ani suma la dispoziţia primului-ministru destinată numai pentru situaţii de urgenţă-inundaţii, cutremure, incendii etc. - a tot crescut. Având mari sume de bani la dispoziţie, domnul prim-ministru Emil Boc a trecut la repartizarea acestor sume primăriilor conduse pe primari PDL, UDMR şi UNPR, înfăptuindu-se una din cele mai mari nedreptăţi sociale. Este un fel de sancţionare a cetăţenilor care au votat primari aparţinând PSD-ului, PNL-ului sau PC-ului. Un astfel de procedeu de utilizare politică a bugetului României reprezintă un grav atac la ceea ce noi ştim că înseamnă democraţia reală şi benefică social.

Un alt aspect al manifestărilor nedemocratice pornite de la PDL sunt momentele tot mai rare şi fără importanţă ale consultării şi dialogului puterii cu opoziţia. Şi avem în vedere opoziţia din actuala legislatură care, în realitatea rezultatelor votului pentru alegerile parlamentare, PSD-ul a avut mai mulţi parlamentari faţă de PDL, partid ajuns la guvernare prin aşezări, aranjamente şi cutume noi în viaţa parlamentară românească.

Sunt doar câteva realităţi pe care aş dori să mi le contrazică cineva cu argumente reale şi cu bun-simţ civic şi politic! Sunt în aşteptare cu mult interes şi aleasă curiozitate!