Dezbateri parlamentare

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca deputat de Covasna şi reprezentant (neoficial, evident) al românilor din Harghita, sunt obligat să dau răspuns la câteva enormităţi prezentate de la această tribună.

În Miercurea Ciuc, în 1989, erau 14 mii de români. În octombrie anul acesta sunt doar 7 mii! În primăria din Sf Gheorghe, din 62 de angajaţi, nu este nici un român! Comparaţi cu recensămintele pe care le-am prezentat data trecută, recensământul din 1918 şi cel din 1992, şi o să vedeţi scăderi dramatice, până la zero, în marea majoritate a localităţilor, a populaţiei româneşti, în aceste două judeţe.

Revista "22" şi cei care scriu acolo ştiţi cu toţii că sunt finanţaţi de Fundaţia Soros, de aceea scriu în acest fel.

În legătură cu aceste detaşamente de cercetaşi, eu citesc foarte mult şi ziarele maghiare din aceste două judeţe, în Haromszek, de 17 ori, în vara aceasta, sunt menţionate aceste detaşamente de cercetaşi, care au acţionat sub lozinca următoare: "Să ne cunoaştem patria!" Dar compoziţia cercetaşilor era aşa: din România, din Slovacia, din Ungaria şi din Serbia. A cui patrie voiau să o cunoască? Şi să menţionăm şi faptul că, printre alte activităţi creştineşti, au revopsit şi unele borne ale fostei graniţe din timpul ocupaţiei austro-ungare.

Timp de 3 zile, doamnelor şi domnilor, 25 de deputaţi, însoţiţi de ziarişti şi de reprezentanţi ai TVR şi radio, au mers în câteva localităţi din judeţele Harghita şi Covasna pentru a vedea la faţa locului dacă sunt adevărate sau nu plângerile românilor din aceste judeţe. De menţionat faptul că UDMR, prin deputatul Tiberiu Kovacs, a declarat vizita ca "ilegală" (citez din declaraţia dânsului).

Neputând-o bloca, UDMR a trimis în teritoriu ordine severe pentru ca posibilitatea de informare corectă să fie anulată. Doar un exemplu vă dau în acest sens: inspectoarea generală a învăţământului din Covasna, doamna Kerestelly Irma, a emis o notă telefonică (deci, o circulară) pentru toate şcolile de pe traseu, în care se spunea."O să vină o delegaţie de parlamentari. Să nu vă plecaţi în faţa lor! Spuneţi profesorilor români că tot cu noi vor rămâne!"

Chiar şi în condiţiile unor severe măsuri luate de UDMR pentru a ascunde adevărul, situaţia dramatică a românilor din Harghita şi Covasna a reieşit la lumină cu claritate şi aţi văzut, pentru prima dată în istoria post-decembristă, toată presa centrală a fost la unison, chiar şi "România liberă", şi a prezentat această situaţie dramatică. Vreau să felicit de la această tribună a Parlamentului român - şi pentru prima dată am această ocazie - toată presa română pentru felul obiectiv în care a ştiut să prezinte această situaţie dramatică, pentru faptul că, într-adevăr, s-a lăsat emoţionată, impresionată de dramatismul situaţiei românilor din cele două judeţe.

S-a dovedit, încă o dată, că tot ceea ce am spus din 1989 până astăzi de la această tribună până astăzi în legătură cu această problemă a fost adevărat. Aţi văzut, domniile voastre, că s-a întâmplat un lucru cu totul ieşit din comun: la unison, presa a prezentat această situaţie dramatică.

De remarcat faptul că un reportaj edificator, obiectiv, a scăpat chiar la Televiziunea română şi am aflat ulterior de ce: în ziua de vineri, când, seara, s-a prezentat acel reportaj la televizor, doamna Alina Mungiu Pippidi lipsea din redacţie. Este bine! O rog să mai lipsească din când, în cănd pentru ca adevărurile legate de aceste judeţe să poată răzbate şi la Televiziunea română naţională.

Deci, de nenumărate ori, vă aduceţi aminte cei care sunteţi mai vechi în Parlament, de la această tribună, am prezentat situaţia dramatică a românilor din Harghita şi Covasna (în paranteză, să vă spun că tocmai din această cauză am insistat şi am cerut conducerii PUNR să candidez pe listă într-unul din aceste două judeţe, pentru că, uitându-mă pe harta României, mi-am dat seama că acolo, chiar în centrul României, este locul cel mai periclitat pentru soarta naţiunii române). Din 1990, de fiecare dată când spuneam aceste lucruri la tribuna Camerei Deputaţilor, am fost etichetat drept naţionalist, extremis, şovin ş.a.m.d.

După această excursie, să-i zicem, îi întreb pe cei care m-au etichetat astfel: cine a greşit? Eu sau ei, că nu s-au dus acolo să se informeze? Interesant este faptul că aceste relatări corecte au apărut zilele acestea chiar în ziarele care includeau etichetările nedrepte pe care le-am prezentat mai înainte.

Din păcate, doamnelor şi domnilor colegi şi domnule preşedinte, ne aflăm într-un moment în care, cu toată această asuprire politică de deznaţionalizare a românilor din cele două judeţe, Guvernul actual insistă pe aplicarea în practică a tuturor revendicărilor UDMR. Iată ce s-a întâmplat în Senatul României ieri! Iată cum legea aceea a învăţământului, cât de cât făcută serios de Comisia pentru învăţământ a senatului, a fost din nou amânată!

Întrebarea este dacă marele partid al lui Iuliu Maniu, care, efectiv, conduce astăzi ţara, Iuliu Maniu, care a contribuit la realizarea statului naţional unitar român, mai este astăzi un partid naţional românesc, mai reprezintă sentimentele românilor sau doar sentimente-interese de conjunctură ale actualei conduceri a PNŢCD?

Mulţumesc.

(Aplauze ale Grupului parlamentar PUNR.)