Dezbateri parlamentare

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Sonea Ioan, independent.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Voi aborda trei chestiuni. Fiecare ar putea, de fapt, constitui o temă pentru dezbatere.

Prima. Mai întâi, câteva date statistice din domeniul învăţământului din judeţul Bistriţa-Năsăud, din perioada ultimilor 2 ani şcolari, comparativ. Numărul unităţilor şcolare de învăţământ gimnazial şi liceal s-a redus cu unul, de la 167 la 166, timp în care numărul de elevi a crescut cu 811: de la 28.555 la 29.366.

În acelaşi timp, numărul de profesori a scăzut de la 3.066 la 2.987, cu următoarea distribuţie: de la 2.750 la 2.656 la calificaţi şi de la 316 la 331 la necalificaţi. Deci, la o creştere cu 815 a numărului de elevi, se constată o scădere a numărului de profesori cu 79, remarcându-se diminuarea cu 94 a celor calificaţi şi o creştere cu 15 a celor necalificaţi. Este o realitate dureroasă.

Mai dramatic este că, dacă în anul şcolar 1997-’98 existau 179 cazuri de abandon şcolar, până la această dată, în anul şcolar în curs se constată 241 cazuri, deci o creştere cu 62 la abandonuri.

A doua chestiune: câteva probleme cu care se confruntă cadrele didactice văzute prin activitatea sindicală. Prin încălcarea Protocolului din 28 octombrie 1998, încheiat după mişcarea sindicală din octombrie ’98, în punctele 3, 5,7, respectiv prin neacordarea alocaţiei bugetare pentru Ministerul Educaţiei Naţionale, în procentul prevăzut de Legea învăţământului, neacordarea celui de al 13-lea salariu conform Legii nr.84/1995 şi neplata eşalonată a diferenţelor pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie ale anului trecut, neacordarea de la fondurile consiliilor locale a sumelor pentru decontarea abonamentelor cadrelor navetiste, mulţi dintre cei calificaţi, după cum s-a şi văzut, au renunţat la învăţământ de teama de a nu li se mai plăti orele suplimentare.

A treia chestiune. Câteva cuvinte despre înnoirile din structurile de conducere. Aşa zisele concursuri ar fi avut ca suport trei acte normative: Legea învăţământului, în care la art.145 alin.9, se spune că numirea directorilor şi adjuncţilor în învăţământul preuniversitar se face pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială, de regulă pe o perioadă de 4 ani; ordonanţa din iulie 1997, care nu mai prevede criteriul competenţei manageriale, dar fixează numirea la 4 ani, ceea ce, acel "de regulă" din lege permitea totuşi schimbări pentru anumite situaţii; apoi, apare Metodologia din 5 ianuarie 1998, care accentuează tocmai pe managementul educaţional, notat de două ori ....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Timpul s-a epuizat. Vă rog să terminaţi discursul.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc frumos pentru îngăduinţă, dacă-mi mai permiteţi să închei.

Deci, era vorba de oferta, de notarea de două ori a aceluiaşi element. Totodată, comisia de examen nu a fost abilitată să-şi întocmească o grilă de apreciere aşa că, nefăcând-o, s-au obţinut diferenţe enorme, pe aceeaşi lucrare, de la 4 la 9.

Dar, înainte de concurs, s-au prezentat dosarele, asupra cărora nu au existat contestaţii. Dacă concursul nu a fost câştigat de cine trebuia, s-a contestat dosarul şi lucrarea câştigătorului. A fost admisă contestaţia, contestatarul a câştigat ....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să terminaţi. Ultima frază, vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

Bine, o să închei, pentru că este foarte interesant şi-mi pare rău că nu-mi permiteţi .....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu, dar este păcat. Trebuie să ne concentrăm discursul în 3 minute.

Domnul Ioan Sonea:

Sigur că ne concentrăm, dar eu n-o să fac nici un fel de comentariu asupra a ceea ce am... Tocmai asta vreau să spun, pentru că la urmă democraţia se manifestă clar prin art.11 din acel regulament, în care se spune că orice contestaţie o rezolvă inspectorul general şi aceasta este definitivă. Nu mai are valoare nici o comisie, nu mai are valoare nici un alt for. Şi, totuşi, aceste aspecte, desigur, privesc pe cei care fac regulamentele.

Acum, aş putea stabili o serie de relaţii de cauzalitate şi implicaţii ale celor prezentate la cele trei puncte, dar nu o voi face.

Am dori doar să atrag atenţia, plecând de la realităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud, asupra a ceea ce se mai poate întâmpla într-un domeniu vital pentru naţiunea română. Dar m-aş bucura dacă lucrurile s-ar îndrepta prin măsuri corespunzătoare, până nu va fi prea târziu.

Vă mulţumesc.