Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul doamnei deputat Amalia Bălăşoiu. Va urma domnul Ştefan Lăpădat. Deputaţii Liana Naum, Ioan Timiş, Minodora Cliveti, Cristian Sandache, Marian Motoc, Eugen Arnăutu, Mihai Tudose, Tiberiu Sbârcea şi Emil Rus au depus declaraţiile la secretariat.

Doamna Amalia Bălăşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Ziua Europei, 9 Mai, este şi ziua noastră".

Aniversările şi comemorările sunt făcute de oameni şi pentru oameni, iar dacă ecoul lor este slab, dacă mesajele nu sunt în sensul real al evenimentelor, avem toate temeiurile să considerăm că încă nu s-a găsit măsura corectă, penetrantă pentru cunoaşterea şi aprecierea trecutului de către cât mai mulţi dintre cetăţenii de astăzi ai României.

Se spune că oamenii care nu cunosc trecutul, nu-şi merită prezentul.

Aş reformula ideea sub un aspect mai pragmatic: "să ne cunoaştem trecutul, măcar pentru a nu repeta erorile care l-au marcat".

Sărbătorirea "Zilei Europei", în acest an, reprezintă un eveniment cu o încărcătură politică, dar şi emoţională deosebită.

Se împlinesc 54 de ani de la discursul istoric, rostit de Robert Schuman, la Paris, prin care propunea crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu administrarea industriei de cărbune şi oţel, care reprezenta la acea dată, baza puterii militare.

Considerată la momentul respectiv o iniţiativă de prevenire a unor conflicte între diverse naţiuni, marcate încă de experienţa devastatoare a războiului, a reprezentat, de fapt, piatra de temelie a construcţiei europene de astăzi.

Europa, ca atare, a existat de secole. Elementele care au unit-o, în absenţa unor reguli şi instituţii comune au fost, în trecut, insuficiente pentru a preveni tragedia celor două războaie mondiale.

Comunităţile iniţiale s-au dezvoltat treptat, evoluând de la o entitate interguvernamentală, spre una federală, cu un grad de convergenţă internă, socială şi culturală, unică în istoria Europei.

Dacă la început, obiectivul esenţial, imediat, era acela al cooperării paşnice între statele europene, astăzi ambiţia este diferită: construcţia unei Europe care respectă libertatea şi identitatea tuturor popoarelor ce o compun.

Numai prin unirea popoarelor sale, Europa îşi va putea controla destinul şi dezvolta un rol pozitiv în lume.

Uniunea Europeană este în slujba cetăţenilor săi. Păstrându-şi propriile valori, tradiţii şi propria limbă, cetăţenii europeni ar trebui să se simtă în largul lor, în ceea ce numim "casa europeană".

Cooperarea economică s-a accentuat, iar acesteia i s-a adăugat cooperarea din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, a politicii externe şi de apărare.

Ca urmare, statele care şi-au manifestat dorinţa de a se alătura acestui proiect, au devenit tot mai multe, comunitatea mărindu-şi numărul de la 6 membri fondatori, la 15, iar de câteva zile la 25.

Mai mult, în 2007 vom fi martorii unei uniuni de 27 de membri, care va include România şi Bulgaria.

Lumea de astăzi, într-o continuă şi rapidă evoluţie, are nevoie de Europa.

Uniunea Europeană este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea şi prosperitatea pot aduce unui continent altă dată măcinat de războaie. Modelul european arată lumii că o uniune mereu mai strânsă a popoarelor este posibilă, în măsura în care se bazează pe valori şi obiective comune.

Şi nu în ultimul rând trebuie, de asemenea, să ne amintim de ideea care a însoţit permanent demersul lui Monnet, realizatorul din umbră al proiectului lui Schuman: "Noi nu coalizăm state, ci unim oameni".

Simbolistica zilei de 9 mai, adoptată ca sărbătoare a Europei de către summitul de la Milano, din 1985, se îmbogăţeşte, astfel, cu fiecare pas făcut către extindere, de fapt unificarea continentului şi cu fiecare pas făcut către integrare.

Aderarea la Uniunea Europeană trebuie privită nu ca un scop în sine, ci ca mijlocul cel mai adecvat de a răspunde provocărilor secolului XXI, în special procesului de globalizare şi nevoii de dezvoltare durabilă.

În această nouă Europă, România are un rol bine determinat, confirmat şi reconfirmat de către vechile şi noile state membre, de către guvernele naţionale şi instituţiile Uniunii Europene.

Voinţa românilor pentru confirmarea locului pe care-l merită în marea familie europeană este o certitudine şi demonstrează că integrarea României în Uniunea Europeană reprezintă doar o chestiune de timp. De aceea, cât şi datorită faptului că suntem de facto europeni, Ziua Europei, 9 Mai, este şi ziua noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.