Dezbateri parlamentare

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Nu pedepsiţi limbile Europei!"

Urmărim cu toţii, cu sufletul la gură, profund implicaţi emoţional, conflictele de pe teritoriul Ucrainei. Aflată într-un amplu, complex şi dramatic proces de schimbare a regimului Ianukovici, Ucraina, într-un interval scurt de timp, prin proteste de mari dimensiuni, prin moartea a zeci de oameni şi rănirea altor câteva sute, are un Guvern interimar, are o nouă putere în Parlament.

În grabă, sub puternicul impact al schimbărilor atât de mult dorite, în Parlamentul ucrainean, duminică, 23 februarie 2014, un număr mare de legi au fost anulate. Printre acestea se află şi Legea privind folosirea limbilor minorităţilor. În acest context, nu putem să nu ne gândim la românii din Ucraina, afectaţi şi ei de abolirea Legii privind folosirea limbilor minorităţilor regionale.

Ca deputat, am susţinut în repetate rânduri, de la tribuna Parlamentului sau prin demersuri la Ministerul Culturii, la Institutul Cultural Român, promovarea şi dezvoltarea legăturilor dintre spaţiul ucrainean şi cel român. Mă refer acum în special la publicaţiile de limbă română de excepţie care apar la Cernăuţi, printre care unele editate cu sprijinul Institutului Cultural Român. "Glasul Bucovinei" este un exemplu. Începând cu 1994, această publicaţie a reunit importante studii şi cercetări despre tradiţia românească a Bucovinei, semnate de autori români şi străini. Suntem conştienţi de rolul important jucat de aceste publicaţii în intensificarea legăturilor României cu românii de pretutindeni, menţinând viu spaţiul Bucovinei. Ştim cu toţii că o viaţă literară românească nu poate exista fără o presă culturală.

Şi cu alte ocazii m-am exprimat cu privire la importanţa plurilingvismului în zonă. Consider că atât limbile, cât şi Parlamentul unei naţiuni se identifică prin forţa cu care reprezintă şi apără identitatea naţională şi democraţia. În spaţiul bucovinean, încărcat de spiritualitate şi istorie, problema folosirii limbii române, una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, a căpătat o altă însemnătate, iar tot ceea ce am văzut la Cernăuţi cu prilejul manifestărilor ştiinţifice la care particip de ani de zile, îmi confirmă că se fac eforturi mari pentru a menţine vie limba şi cultura română.

Ca profesor universitar şi lingvişti ca organizator al Colocviului Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului "Eugeniu Coşeriu", care se desfăşoară itinerant la Suceava, Cernăuţi şi Chişinău, sunt convinsă că limbile nu au nici o vină şi nu trebuie "pedepsite" în situaţii de criză. Dimpotrivă, ele contribuie la crearea unui climat de calm, de deschidere a unei naţiuni, de egalitate în interiorul unui popor. Cred că românii din Ucraina au nevoie de dreptul de a utiliza limba română, iar alături de celelalte minorităţi, inclusiv cea vorbitoare de limbă rusă, prin respect reciproc şi printr-un confort oferit de dreptul de a se exprima în limba maternă, vor menţine Ucraina unită, puternică, lucidă în paşii săi către Europa.