Dezbateri parlamentare

Domnul Gheorghe Dragomir:

"136 de ani de la alipirea Dobrogei la patria-mamă"

O zi importantă pentru istoria ţării noastre, cu o semnificaţie specială pentru Dobrogea, este cea de 14 noiembrie 1878, când Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă.

În urmă cu 136 de ani, România a preluat administraţia Dobrogei de Nord de la Rusia, când trupele române au trecut Dunărea spre a lua în posesie noua provincie. Pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componenţa statului român modern. Congresul de pace de la Berlin, din iunie - iulie 1878, a recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei. Pacea venea după războiul purtat între anii 1877 şi 1878 între Imperiul ţarist şi Imperiul otoman, al cărui principal scop a fost reorganizarea Ţărilor Balcanice. România a intrat în acest război pentru a-şi cuceri, pe câmpul de luptă, independenţa proclamată în ziua de 9 mai 1877. Dobrogea şi Delta Dunării au intrat în componenţa statului român, însă, în schimbul lor, Rusia a luat statului român cele trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail.

Pregătirile pentru unirea Dobrogei cu România au început pe la mijlocul lunii octombrie 1878, când a fost promulgată şi o lege pentru reintegrarea Dobrogei. Unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional de 295.000 km², cu 18,5 milioane de locuitori şi stăpânirea unui litoral de 460 km între gura Nistrului şi Ecrina au adus Dobrogei o prosperitate deosebită, cum o demonstrează nivelul dezvoltării sale generale din perioada interbelică.

În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, Domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu - comandantul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea, prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului. Cu acest prilej, s-a dat citire celor două importante documente: Proclamaţia către dobrogeni şi un Înalt ordin de zi către armată. La final, Carol I a străbătut oraşul Brăila în fruntea trupelor militare şi în aplauzele cetăţenilor. După festivităţi, oficialităţile, împreună cu Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu, s-au îmbarcat pe vasul "Ştefan cel Mare" şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet, unde au fost întâmpinaţi de numeroşi dobrogeni: români, turci, tătari şi bulgari.

În Proclamaţia către dobrogeni, viitorul rege Carol I spunea: "Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă. Armata română care intră în Dobrogea nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii". Mesajul Domnitorului către dobrogeni se încheia aşa: "Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră".

Extrem de valabilă şi în zilele noastre, Proclamaţia poate fi considerată ca fiind, în aceeaşi măsură, o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor ţării, a religiei minorităţilor din această provincie şi a proprietăţilor, a ordinii şi disciplinei, dar şi un îndemn la colaborare cu autorităţile statului român.