Dezbateri parlamentare

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"România încheie al treilea acord consecutiv cu FMI şi Comisia Europeană"

Săptămâna trecută, pentru prima dată, un guvern postdecembrist a venit în faţa Parlamentului României pentru a-şi prezenta intenţia de a încheia un nou Acord cu FMI şi Comisia Europeană. Noi, parlamentarii USL, salutăm acest demers, având în vedere că o decizie atât de importantă pentru întreaga ţară, cum este încheierea unui nou acord financiar, fie el şi preventiv, are nevoie de o largă consultare, dar şi de o informare corectă.

Prin semnarea de către Guvernul USL a acestei noi scrisori de intenţie, se solicită FMI aprobarea unui nou Aranjament Stand-By (ASB) de tip preventiv, cu o valoare totală de 1.751,34 milioane DST (aproximativ 2 miliarde euro, 170 procente din cotă), în vederea susţinerii programului economic pentru perioada 2013-2015, program care are în vedere atât menţinerea unor politici macroeconomice sănătoase şi a stabilităţii sectorului financiar, cât şi continuarea reformelor structurale într-un context marcat de incertitudini externe semnificative.

Putem spune că, în numai un an de guvernare, USL a reuşit să atingă câteva ţinte foarte importante şi pentru economie, dar şi pentru populaţie, acestea fiind oricum promise electoratului şi susţinute în Programul USL de guvernare. Şi aş menţiona aici: reîntregirea salariilor, returnarea contribuţiei de sănătate pentru pensionari, dar şi majorarea salariului minim la 800 lei.

De asemenea, este de remarcat faptul că Guvernul USL a luat toate măsurile necesare pentru ca România să poată ieşi din procedura de deficit excesiv, reducând şi deficitul pe sistemul ESA. Un alt lucru cu impact pozitiv asupra comunităţilor locale a fost cel referitor la garantarea împrumuturilor autorităţilor locale şi achitarea arieratelor.

Pentru a putea continua aceste politici cu impact pozitiv sunt necesare şi alte măsuri din punct de vedere fiscal-bugetar, iar noul acord preventiv are în vedere următoarele deziderate: menţinerea ţintei de deficit fiscal de 2,3% din PIB (în termeni cash, inclusiv PNDI) în 2013, ce corespunde unei ţinte de deficit în termeni ESA de 2,4% din PIB; continuarea, în 2014, a procesului de ajustare treptată a deficitului bugetar până la nivelul de 2,0% din PIB (metodologie cash şi ESA); identificarea de măsuri menite să crească eficienţa şi capacitatea sistemului fiscal de colectare a veniturilor, inclusiv taxele pe proprietate şi evaluarea reformelor în domeniul contribuţiilor sociale pentru lărgirea bazei de impunere; va fi realizată îmbunătăţirea Legii responsabilităţii fiscale pentru a integra ţinte fiscale structurale şi măsuri corective în cazul abaterilor; îndeplinirea, în anul 2015, a Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (OTM), pentru a avea deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB; îmbunătăţirea sistemului de raportare fiscală şi publicarea situaţiilor lunare privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile locale şi centrale, pe entitate, trimestrial, începând cu finele lunii septembrie 2013 (criteriu de referinţă structural) pentru aducerea totală sub control a arieratelor, mai ales la nivelul autorităţilor locale; prevenirea arieratelor şi menţinerea lor la un nivel redus conform ţintelor incluse în program.

Având în vedere contextul economic european actual, care rămâne deocamdată destul de problematic, credem că este foarte important, poate chiar vital, pentru ca România şi, bineînţeles, economia ţării să beneficieze în continuare de un sistem de siguranţă concret, dar şi puternic, astfel încât Guvernul USL să poată continua aplicarea unor politici fiscal-bugetare şi sociale care să aibă un efect garantat asupra consolidării creşterii economice, dar şi asupra nivelului de trai, deoarece acesta este cel mai aşteptat deziderat de către toţi românii.