Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Mocioalcă:

"O nouă Cartă a Apărării"

În contextul transformărilor profunde, pe toate palierele, inclusiv cel al Armatei României, evenimentul central al acestei perioade este reprezentat de către prezentarea Cartei Albe a Apărării, urmare a unui demers amplu de elaborare desfăşurat de Guvernul României. Fie chiar şi în calitate de simplu cetăţean al României, acest document programatic vă interesează pentru că el vă vorbeşte despere cum unul dintre cele mai afectate sectoare strategice bugetare luptă să ne protejeze pe noi, cetăţenii României, cetăţenii Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre NATO.

Carta Albă a Apărării reprezintă un document cadru complex în istoria contemporană a strategiilor Armatei României. Vreau să vă informez că acest document este un unicat, singura Cartă a Apărării din ultimul deceniu, iar pentru mine personal reprezintă încununarea unor demersuri de o dublă natură, atât profesionale, cât şi politice.

În fapt, Carta materializează obiectivele de strategie naţională ce se circumscriu politicilor Guvernului României şi poate fi analizată într-o structură etapizată, după cum urmează.

Continuarea tradiţiilor militare naţionale

În prim plan se afirmă componentele de continuitate strategică - coerenţa şi consistenţa intereselor naţionale, menţinerea viziunii şi direcţiilor de cooperare strategică în cadrul NATO, UE şi parteneriatelor strategice; dezvoltarea mecanismelor de cooperare regională şi bilaterală - Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA), Iniţiativa de Cooperare Sud-Est Europeană (SELEC), Iniţiativa Central Europeană (ISCE).

Alte aspecte care confirmă continuarea tradiţiilor militare naţionale includ: transformarea Armatei României (structură, politică de personal etc.) - profesionalizarea armatei; reconfirmarea intereselor şi obiectivelor naţionale privind apărarea; sprijinirea altor autorităţi publice în situaţii de urgenţă pentru acordarea de asistenţă populaţiei şi managementul consecinţelor dezastrelor (inundaţii, cutremure - Galaţi, deszăpeziri); contribuţia la securitatea României pe timp de pace; apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale etc.

I. Dovada adaptării statului român şi armatei sale la statutul de membru NATO şi UE

Dintre multiplele dovezi ale adaptării putem să nominalizăm relevanţa calităţii de membru NATO şi UE prin asumarea poziţiei în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. România şi-a dezvoltat capacitatea de răspuns la incidentele de securitate cibernetică. Achiziţionarea aeronavelor C-27J Spartan şi C-130 Hercules a dus la îmbunătăţirea capacităţii de transport aerian.

În acest context, al unei noi paradigme de securitate caracterizată prin consolidarea statutului puterilor emergente şi creşterea influenţei actorilor non-statali pe scena internaţională, cu o repoziţionare a centrului de greutate spre regiunea Asia-Pacific, armata României participă cu trupe la eforturile aliaţilor săi, în cadrul NATO şi UE, atât în zone limitrofe spaţiului naţional (Balcani), cât şi în zone îndepărtate - Afganistan, Irak, Somalia (misiunea Atalanta a Uniunii Europene privind pirateria pe mare).

II. Dovada capacităţii de adaptare a armatei României la tehnicile moderne

Demararea lucrărilor la baza militară de la Deveselu, lucrări ce se circumscriu proiectului scutului antirachetă întăreşte securitatea României şi, de asemenea, îi amplifică importanţa geostrategică.

Trebuie spus si faptul că securitatea este o precondiţie a dezvoltării de orice fel, inclusiv economice, şi, pe cale de consecinţă, asigurarea securităţii regionale este deosebit de importantă pentru ţara noastră, iar faptul că România este în poziţia de a genera/oferi securitate atât propriilor cetăţeni, cât şi aliaţilor, îi amplifică importanţa geostrategică.

De asemenea, dotarea Armatei cu avione multirol F16, pe lângă faptul că stabileşte o poziţionare a României, creşte capacitatea de ne apăra frontierele.

Adoptarea acestui document aduce un mare câştig coerenţei demersurilor României de asigurare a securităţii şi apărării, în acord cu aşteptările românilor şi cu tendinţele din contextul internaţional.