Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Prutul - un punct strategic în colaborarea dintre România şi Republica Moldova"

Vreau să aduc în atenţia dumneavoastră un proiect strategic care din punctul meu de vedere necesită mai multă atenţie din partea statului român, şi aici mă refer la Proiectul de regularizare şi dezvoltare energetică a râului Prut, precum şi la construcţia unui pod rutier şi amenajarea Prutului pentru a deveni navigabil.

În perioada 5-6 noiembrie 2013 am participat la Chişinău la reuniunea Comisiei interparlamentare pentru integrare europeană a Republicii Moldova, unde proiectul fost introdus pe agenda de lucru a Comisiei.

Proiectul de amenajare a Prutului mi-a fost prezentat când eram secretar de stat în Ministerul Mediului şi Pădurilor de către domnul Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, înainte de o deplasare la cea de-a XXI-a sesiune a Comitetului pentru Păduri FAO la sediul din Roma al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, deoarece această organizaţie susţine financiar împăduririle în statele în curs de dezvoltare, iar Republica Moldova este un posibil beneficiar al programelor FAO. Am prezentat acest proiect directorului general al FAO prin prisma colectării de torenţi şi a construcţiei de perdele de protecţie forestiere necesare de o parte şi de alta a Prutului.

Proiectul de regularizare şi dezvoltare energetică a râului Prut, alături de construcţia unui pod rutier şi amenajarea Prutului pentru a deveni navigabil, trebuie abordat de către cele două guverne ca un proiect integrat, care trebuie valorizat atât din punct de vedere al resurselor energetice pe care le poate furniza celor două state, cât şi al integrării acestuia în reţeaua de infrastructură naţională, prin conectarea podului rutier peste Prut cu autostrada Moldova - Transilvania.

Pentru România, rezolvarea problemei legate de infrastructura rutieră este o necesitate. La acest sector nu ne putem compara cu niciuna dintre ţările Uniunii Europene care, datorită seriozităţii guvernelor şi accesării de fonduri europene, au reuşit să îl dezvolte foarte mult.

În cadrul reuniunii a fost adăugat pe agendă un alt aspect ce vizează investitorii români, care a fost semnalat la cabinetul parlamentar, şi anume necesitatea de a armoniza legislaţia din Republica Moldova cu legislaţia Uniunii Europene privind fabricarea materialelor de construcţii şi a cărămizilor, în vederea deschiderii pieţei Republicii Moldova şi, ulterior, a pieţei din Ucraina pentru investitorii români.

Astfel, în prima parte a anului viitor, va fi organizat un Forum Economic între România şi Republica Moldova în vederea construirii unui dialog între mediul de afaceri din cele două state, pentru identificarea problemelor care trebuie armonizate cu legislaţia europeană, pentru o pregătire a pieţei din Republica Moldova, în suţinerea integrării în Uniunea Europeană.

Amenajarea Prutului este un proiect pe termen lung, care trebuie însă început, şi, la fel ca în cazul gazoductului Iaşi-Ungheni, trebuie văzut ca punct strategic, atât pentru securitatea energetică, cât şi pentru dezvoltarea celor două state aflate de o parte şi de alta a Prutului. Acestea sunt motivele pentru care fac apel către Guvernul României să aşeze pe agenda de lucru Proiectul strategic de dezvoltare a Prutului ca pe un pas important pentru relaţiile dintre România şi Republica Moldova şi, în acelaşi timp, ca pe o ţintă pentru atragerea de fonduri pentru dezvoltarea investiţilor.