Dezbateri parlamentare

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Acordul cu FMI se apropie de final, cu ce s-au ales românii?"

Cu doi ani în urmă, de la această tribună am apărat acordul cu Fondul Monetar Internaţional. Am rămas consecventă acestei direcţii şi astăzi trebuie să apreciez în primul rând România pentru atingerea ţintelor macroeconomice convenite cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Dacă cei mai sceptici dintre noi au considerat că un acord de tip stand-by cu FMI este încă o piatră de moară care ne împiedică dezvoltarea ca stat puternic şi independent pe plan regional, iată că astăzi se dovedeşte că cei mai mulţi dintre aceştia s-au înşelat.

România a demonstrat că este capabilă să menţină ţintele de deficit şi creştere economică propuse, fără a accesa nici un bănuţ de la FMI. România are capacitatea economică şi încrederea pieţelor financiare pentru a se putea împrumuta la dobânzi mici şi eficiente pentru noi toţi. Mai mult decât atât, împrumutul pe care nevoiţi l-am contractat de la FMI în 2009 este aproape rambursat.

Chiar dacă nu au acum o infrastructură perfectă în urma injectării fondurilor externe în investiţii, avem o economie stabilă care produce locuri de muncă şi venituri la bugetul de stat. Chiar dacă românii nu au veniturile pe care occidentalii le au astăzi, putem spune că prăpastia economică dintre Est şi Vest se micşorează.

Totuşi avem câteva probleme clare de rezolvat, liberalizarea pieţei de gaz pentru consumatorii casnici şi restructurarea industriei energetice pe bază de cărbuni. Mă bucur să aflu cu datele Eurostat plasează România pe unul din primele locuri din Europa în ce priveşte independenţa energetică. Factorul extern în furnizarea energiei de consum are o pondere de sub 25% pentru ţara noastră. Cu alte cuvinte, nu credeţi că trebuie să protejăm acest avantaj?

Un alt motiv de mândrie pentru noi toţi este că un consumator casnic în România plăteşte mai puţin pe gaz decât consumatorii din marea parte a Europei. În consecinţă, eu consider că şi acest standard trebuie protejat în România. Aceste două puncte sunt puse în discuţie cu partenerii şi organismele financiare internaţionale cu care România a semnat un acord, evident, FMI, BM şi CE.

Cred că în acest moment românii trebuie să ştie că sunt protejaţi de o creştere abruptă a preţurilor la gaz şi mai cred că toţi cei care îşi câştigă existenţa din industria extracţiei şi prelucrării de cărbune trebuie să ştie că restructurarea pe termen lung a acestui sector poate însemna foarte mult pentru ei.

În termeni foarte simpli, nu este de datoria românilor să plătească mai mult pentru energie, este de datoria guvernanţilor să crească veniturile românilor pentru ca aceştia să-şi permită să plătească mai mult pe utilităţi. Liberalizarea pieţei de gaz nu este o chestiune care vizează în mod direct macroeconomia României. În acest moment, 90% dintre consumatorii de gaz din România funcţionează pe principiile convenite în Europa, pe o piaţă liberă, foarte puţin reglementată, în care competiţia şi regulile de piaţă sunt în exerciţiu. Pentru cei 10% din piaţă care sunt compuşi din totalul populaţiei consumatoare de gaz trebuie să lucrăm şi pentru ei trebuie să menţinem un calendar realist de liberalizare, care să nu ducă la creşteri nesustenabile de preţuri.

Delegaţia FMI a plecat din România fără o scrisoare de intenţie tocmai din acest motiv. De aceea, cred că Guvernul trebuie să aibă susţinerea politică de a continua să lucreze cu FMI pentru a ajunge la un acord clar în privinţa liberalizării preţului la gaz pentru români. Pentru ca românii să se aleagă cu ceva după acordurile recurente pe care România le-a semnat inclusiv cu Fondul Monetar Internaţional, mai ales după ce ani de zile au avut de suportat austeritatea dură impusă de aceştia, trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluţiile optime care să îi protejeze de tot ce înseamnă creşteri necontrolate de preţuri.

În ultimă instanţă, dacă amânarea cu câteva luni a semnării scrisorii de intenţie a Guvernului rezultă în două lucruri concrete, în primul rând în controlarea calendarului de liberalizare a pieţei de gaz pentru consumatorii casnici şi, în cel de-al doilea rând, în restructurarea logică şi în interesul României a industriei energetice bazată pe cărbuni, eu cred că românii vor putea spune la finalul acestui an că acordurile României cu FMI au fost în avantajul lor.