Dezbateri parlamentare

Domnul Dan Bordeianu:

"Parteneriatul strategic dintre SUA şi România a împlinit trei ani"

Sfârşitul săptămânii trecute ne-a prilejuit aducerea aminte a unui moment deosebit de important al politicii noastre externe şi de securitate, împlinirea a trei ani de la adoptarea, la cel mai înalt nivel, la Washington D.C, a "Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii", respectiv de la semnarea "Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România".

Acest moment de bilanţ al relaţiei noastre strategice cu SUA, 13 septembrie 2011, ne reaminteşte şi de tragedia americană de la 11 septembrie 2001, când aproximativ 3000 de oameni, inclusiv teroriştii islamici sinucigaşi, şi-au pierdut vieţile în urma atacurilor teroriste executate asupra unor obiective civile şi militare de către reţeaua teroristă Al-Qaeda.

Mai bine de 20 de ani le-au trebuit aliaţilor noştri americani să-l prindă şi să-l pedepsească pe Osama bin Laden, şeful reţelei Al-Qaeda. Războiul împotriva terorismului global este departe a fi terminat. Pedepsirea crimelor odioase săvârşite de adepţii fundamentalişti ai Statului islamic - ISIS va necesita un alt efort militar al comunităţii internaţionale reunită în jurul SUA, ulterior completat cu soluţii politice la instabilitatea din zona Orientului Mijlociu, în special Siria şi Irak.

Eficienţa parteneriatului strategic dintre SUA şi România a fost vizibilă şi la recentul Summit NATO de la Newport - Ţara Galilor, 4-5 septembrie, când, la insistenţa preşedintelui SUA, alianţa a decis să-şi consolideze prezenţa militară pe flancul estic - Polonia, ţările baltice, România, prin alocarea de unităţi militare şi infrastructuri tereste mobile, forţe navale şi aeriene, menite să descurajeze ameninţările Federaţiei Ruse. Acest Summit a fost prima mare reuniune NATO a şefilor de state şi de guverne după lovitura dată statu quo-ului securităţii europene de către Rusia, prin anexarea Crimeii, şi, în general, prin destabilizarea Ucrainei. Criza ucraineană a readus în atenţia NATO preocuparea asigurării securităţii şi apărării comune, misiune enunţată în tratatul fondator în celebrul Articol 5.

Găzduirea unei baze militare mobile NATO, precum şi finalizarea amplasării scutului antirachetă de la Deveselu în 2015, vor transforma România într-un bastion militar important al alianţei în Europa estică. Evident, efortul aliaţilor noştri din NATO şi cel al SUA va trebui completat de efortul Guvernului României de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

În concluzie, putem spune că, în 2014 România are motive de satisfacţie în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de apărare şi securitate într-un context internaţional tensionat de războiul din Ucraina şi insurgenţa jihadiştilor ISIS. Apartenenţa la NATO, UE şi parteneriatul strategic cu SUA constituie pilonii de rezistenţă ai politicii externe şi de securitate ai României în secolul XXI.