Dezbateri parlamentare

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

"Traficul de persoane - necesitatea unei abordări holistice a fenomenului "

Conceptul demnităţii umane în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României este delimitat ca fiind "un atribut inalienabil al persoanei umane", o "valoare intrinsecă a fiinţei umane", valoare supremă a statului de drept. Punerea în pericol a demnităţii umane, a securităţii indivizilor şi a valorilor morale, culturale sau sociale desemnează o parte din ansamblul de consecinţe în ceea ce priveşte fenomenul traficului de persoane. De la aceste preocupări au pornit dezbaterile din data de 22 aprilie la Conferinţa Internaţională cu tema "Clasa politică şi societatea civilă - luptă comună împotriva traficului de persoane", la care am participat. La sesiunea plenară au luat parte atât reprezentanţi din cadrul clasei politice naţionale, cât şi internaţionale şi, totodată, reprezentaţi emblematici ai ONG-urilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul vizat.

În ceea ce priveşte evaluarea resurselor eficiente prin intermediul cărora s-ar putea contura măsuri de prevenire sau combatere a acţiunilor reţelelor de trafic, punctez în primul rând importanţa parteneriatelor internaţionale, optimizarea cadrului legislativ şi a demarării unor campanii de impact cu rol informativ asupra efectelor acestui tip de infracţionalitate. În mod regretabil, din perspectivă istorică, România ocupa un loc fruntaş în rapoartele ţărilor membre UE şi în evaluările organizaţiilor internaţionale de profil în analiza apariţiei fenomenului. Cu toate acestea, conform datelor din 2014, în ţara noastră s-au înregistrat 269 de condamnări definitive, din care 110 cazuri ale traficului cu victime mature şi 159 cazuri ale traficului cu minori. Îmbunătăţirea datelor statistice în această privinţă, făcând referire la o comparaţie cu anii precedenţi, consider că este o dovadă a protecţiei sociale funcţionale bazate pe principiul subsidiarităţii aplicat în conformitate cu obiectivele combaterii fenomenului.

De partea cealaltă a rapoartelor numerice, sunt victime ale traficului de persoane oamenii care sunt supuşi atacului asupra demnităţii personale. Factorii reprezentativi pentru procesul de combatere a fenomenului trebuie să îşi coordoneze acţiunile spre rezultate pozitive, ţinând cont de categoriile sociale vulnerabile care se confruntă cu practicile şi exploatările agresorilor. Distribuţia statistică a victimelor identificate şi traficate prezintă valori ridicate în raport cu ilegalităţile la care femeile şi copiii sunt supuşi. Profilul persoanelor este interdependent cu scopul exploatării. În acest sens, cele mai dese sunt cazurile în care minorii sunt constrânşi să practice cerşetoria, iar femeile sunt supuse exploatărilor în scopuri sexuale. Cu toate că, indiferent de profilul victimelor, de indicatori precum mediul de provenienţă, vârstă, gen sau nivel de educaţie, un aspect îngrijorător în această privinţă îl reprezintă extinderea metodelor de racolare din mediul online. În contextul actual, tehnologia se dezvoltă şi se adaptează în baza nevoilor de utilizare, iar eficienţa şi rapiditatea fac din mediul online un generator vital de informaţie pentru oameni. Însă, totodată, constituie un mijloc de facilitare a procesului de transformare a utilizatorilor unor astfel de platforme în potenţiale victime ale traficului de persoane.

Actele infracţionale săvârşite în cadrul activităţilor reţelelor de trafic traumatizează psihicul uman, schimbând în mod întemeiat percepţia realităţii sociale în opiniile unei victime. De aceea, este nevoie de factori motivaţionali care să-i sprijine în a avea determinarea necesară susţinerii unei declaraţii în faţa organelor abilitate, responsabile cu cercetarea şi pedepsirea vinovaţilor. În sensul acestei idei, îmi exprim acordul în legătură cu necesitatea unei protecţii inflexibile a minorilor, în ceea ce priveşte expunerea lor la mass-media, internet sau social-media. Deşi, în trecut, mecanismul de aplicare a legislaţiei prezenta anumite scăpări în ceea ce priveşte implementarea, începând cu luna ianuarie anul curent numele victimelor minore nu mai sunt publice pe listele instanţelor de judecată. Eforturile comune ale specialiştilor în relaţionarea cu victimele, cooperarea interinstituţională, precum şi procesul activ al comunicării dintre planul intern şi internaţional au condus la reducerea cazurilor în care în cadrul procesului de condamnare lipsea proba principală, cea a declaraţiei victimei. În acest fel, se diminuează posibilitatea ca inculpaţii care savârşesc actele infracţionale să aibă posibilitatea de a nu suporta sancţiunile juridice pentru ansamblul abaterilor şi încălcărilor de norme sociale.

Mai departe, aş vrea să fac referire la conturarea unor metode propuse în scopul prevenirii fenomenului. Aici, aş vrea să fac referire la optimizarea asistenţei juridice, prin tratarea cu maximă seriozitate a cazurilor repartizate, cât şi la necesitatea direcţionării de investiţii destinate resurselor materiale, financiare şi umane menite să prezinte congruenţă cu necesităţile şi perspectivele timpului de referinţă. Continuând pe această linie, importanţa includerii în cadrul strategiilor educaţionale a programelor de prevenire a traficului de fiinţe umane devine o necesitate în sensul prevenirii fenomenului în rândul copiilor. Pentru desfăşurarea acestor programe, recomandată este şi implicarea autorităţilor locale. Activitatea de prevenire este necesară încă din timpul formelor de învăţământ primare, continuând posibilele campanii atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel universitar. În acest caz, pentru uniformizarea şi asigurarea transmiterii unor informaţii precise şi operative, optimă ar fi implementarea eventualelor propuneri la nivel naţional.

De asemenea, consider salutare colaborările dintre ONG-uri şi clasa politică, indiferent de localizarea naţională sau internaţională a sediului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea, în vederea consolidării unui parteneriat durabil şi eficient, pliabil pe nevoile prezentate de caracteristicile fenomenului, în vederea identificării şi intervenţiei explicite. Pentru a conchide, oricare dintre măsurile ce au drept scop apărarea libertăţilor fundamentale, combaterea comportamentelor agresive interumane canalizate spre exploatarea unor categorii vulnerabile, precum şi proiectele pentru amplificarea eforturilor de identificare, cercetare şi evaluare canalizate spre reducerea fenomenului de trafic de fiinţe umane, vor beneficia de atenţia mea pe termen nedeterminat.