Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Performanţele economice ale statelor din regiunea Mării Negre: premisă a cooperării pentru dezvoltare"

Bilanţurile economice prezentate la începutul acestui an de statele din regiune pun în evidenţă, în opinia mea, oportunităţi de cooperare şi dezvoltare economică de substanţă. În condiţiile problemelor economice şi financiare cu care ne-am confruntat în ultimii ani la nivel internaţional, reuşitele economice din regiune merită să fie analizate rapid la nivel politic şi guvernamental pentru a putea defini în termeni cât mai concreţi premisele unei cooperări în acest sens. Consider că trebuie să profităm de acest val de creştere economică ce pare să se contureze şi să concretizăm proiecte de interes comun în regiune pentru a ne asigura că ritmul de creştere va fi unul constant, inclusiv datorită susţinerii reciproce a statelor vecine.

În cursul săptămânii trecute, oficialii din Republica Moldova au anunţat că s-a înregistrat o creştere economică de 8% în 2013, apreciată ca fiind una din cele mai mari în regiune, iar pentru următorii ani este prognozată o creştere medie de 4,5%. Institutul Naţional de Statistică şi Guvernul României au anunţat, la rândul lor, că ţara noastră a înregistrat o creştere economică de 3,5% în 2013, apreciată ca fiind mult peste estimarea iniţială la nivel internaţional, mai mult decât dublă faţă de această estimare. Mai mult, se apreciază că România îndeplineşte astăzi toate criteriile de convergenţă nominală pentru a adera la spaţiul euro. Într-un raport al Ministerului Economiei al Turciei, emis în ianuarie 2014, se sublinia că economia acestei ţări a crescut în trimestrul trei al anului 2013 cu 4.4%, iar în primele trei trimestre economia turcă s-a extins cu 4%. Analizele de la finalul anului trecut subliniau o anumită tendinţă de creştere a economiei Turciei faţă de anii anteriori, care fusese oricum evaluată de organismele internaţionale de profil, cum ar fi FMI sau Banca Mondială, la rate cuprinse între 3.6% si 4.3%.

Iată, aşadar, un profil economic al regiunii care pune în evidenţă tendinţe pozitive. Am pornit de la analiza situaţiei acestor trei state deoarece, în calitate de parlamentar, sunt implicat în relaţia cu Republica Moldova, graţie prezenţei în comisia parlamentară pentru integrarea europeană a acestui stat, iar în cea cu Turcia, prin grupul parlamentar de prietenie am avut deja o serie de contacte pe tema relaţiilor bilaterale. De asemenea, cunosc multe din proiectele lor şi susţin la rândul meu necesitatea definirii unor noi proiecte regionale, cum ar fi Proiectul de regularizare şi dezvoltare energetică a râului Prut, construcţia unui pod rutier şi amenajarea Prutului pentru a deveni navigabil. Cred că este un proiect strategic, atât pentru securitatea energetică, cât şi pentru dezvoltarea statelor noastre.

În acest context, abordez problematica relaţiilor dintre cele trei state pornind de la cadrul de cooperare în care sunt deja partenere şi care cuprinde paliere multiple pentru realizarea de proiecte comune: Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră sau Procesul de Cooperare Sud-Est Europeană.

În acest moment, România are avantajul de a fi stat membru al Uniunii Europene şi cred că acest statut ne obligă să avem o poziţie mult mai activă pentru a promova cooperarea în plan regional, inclusiv din punct de vedere economic, nu doar politic sau diplomatic. Având în vedere provocările economice la nivelul Uniunii, dar şi oportunităţile de dezvoltare economică pe care statele din regiunea noastră le-au ilustrat recent într-un mod atât de clar, România ar trebui să-şi asume mai clar o poziţie de lider în proiecte strategice de interes regional. Putem promova un astfel de obiectiv, spre exemplu, în cadrul OCEMN.

Cadrul de cooperare dispune de mecanisme deja consolidate, iar cele două organisme regionale menţionate anterior au obiective bine conturate în direcţia cooperării economice în plan regional. De asemenea, România deţine calitatea de Preşedinte în exerciţiu al Procesului de Cooperare Sud-Est Europeană în perioada 2013-2014, iar la nivelul OCEMN este ţară coordonatoare a Grupului de lucru pentru combaterea criminalităţii (2013-2015), respectiv a Grupului de lucru pentru transporturi (2015-2017). Obiectivele României în cadrul OCEMN vizează în mod explicit contribuţia la dezvoltarea comerţului intra-regional, dar şi eforturi pentru consolidarea cooperării UE - OCEMN, pentru ca UE să devină un interlocutor constant pentru Organizaţie, exploatând eficient politicile şi instrumentele pe care Uniunea le are în raport cu regiunea.

La rândul său, Republica Moldova are ca obiectiv central semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului privind crearea zonei de liber schimb cu UE, la 1 ianuarie 2015 urmând să fie implementat un acord similar şi cu Turcia. Printre priorităţile pentru anul 2014, România şi Republica Moldova au pe agendă finalizarea unui mare proiect regional solid în domeniul energetic, construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni cât mai curând în 2014.

Toate aceste elemente constituie, în opinia mea, premise pentru a justifica necesitatea şi mai ales pertinenţa demersurilor pentru o cooperare economică intensificată: suntem deja parteneri, avem obiective comune în plan regional, dispunem de resurse economice în creştere, după cum arată statisticile şi prognozele. Putem deveni un pol de creştere economică la graniţa Uniunii Europene, pol care va avea un rol considerabil în menţinerea stabilităţii şi securităţii regionale. Dincolo de avantajele economice individuale şi colective, istoria regiunii din ultimul secol şi provocările în materie de securitate (actuale şi potenţiale) reprezintă principalele raţiuni pentru a exploata creşterea economică pe care o înregistrăm azi în beneficiul colectiv.