Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Călin:

"La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!"

Ziua de 1 decembrie este Ziua Naţională a României. 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională a României în 1990, pentru că reprezintă sărbătorirea Marii Adunări de la Alba Iulia, unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România şi care simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional. Constituţia din 1923 stipula în primele două articole: "Regatul României este un stat naţional unitar şi indivizibil", iar "teritoriul României este inalienabil".

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar, acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, consfinţit pe câmpul de luptă de armata română în Războiul din 1877-1878, precum şi adunările reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stăpânirea străină de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia din 1918.

Rezoluţia Unirii a fost citită de Vasile Goldiş la Alba Iulia la 1 decembrie 1918: "Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţi lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/l decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre."

Aşa cum sublinia şi istoricul Florin Constantiniu, "...Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit."

Înfăptuirea statului naţional a permis naţiunii române să-şi pună în valoare energiile, capacităţile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltării ştiinţei, învăţământului şi culturii. Evoluând în cadrul regimului de democraţie parlamentară, România s-a înscris în anii interbelici pe traiectoria unei vieţi moderne, aducându-şi pe plan internaţional o contribuţie substanţială la opera de pace şi securitate.

Cum este România azi, cum îi găseşte 1 decembrie 2011 pe români? Aproximativ 58% din aceştia cred că situaţia economică actuală a ţării este mai proastă sau mult mai proastă decât cea existentă înainte de 1989. Există mai mulţi români nefericiţi decât fericiţi. Deci românii sunt săraci, fără locuri de muncă şi fără venituri. Există români nefericiţi aici în ţară şi românii care au luat drumul pribegiei încercând să îşi facă o viaţă mai bună în afară. Actuala putere a izolat ţara din punct de vedere politic, iar pe cetăţenii ei i-a adus într-o stare de umilire. Cetăţenii duc o viaţă mizeră, suportă jigniri şi lipsuri, devenind incapabili să aibă o reacţie pe măsura acestor jigniri. Românii se văd fără apărare în faţa atâtor probleme şi umiliri. Conducătorilor noştri le lipseşte anvergura înaintaşilor, iar poporul suferă.

Poate că actuala putere ar trebui să înţeleagă că "Patria vrea să fie servită şi nu stăpânită" şi că ar trebui să îşi canalizeze energiile pentru o bunăstare a tuturor cetăţenilor, nu numai a propriilor membri de partid, pentru că aşa cum susţine Barbu Ştefănescu Delavrancea, "România este patria noastră şi a tuturor românilor. E România celor de demult şi a celor de mai apoi. E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie".