Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 mai 2014
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.63/2014
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 mai 2014 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 mai 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.109 | Camelia Khraibani - intervenţie pe tema bolilor cardiovasculare; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
Bolile cardiovasculare îi omoară pe români mai mult decât cancerul. Este o constatare statistică certă. Principala cauză de deces în România rămâne cea cardiovasculară, chiar dacă patologia cardiovasculară a înregistrat progrese în ultimii ani. Aproximativ 150.000 de români mor anual de boli cardiovasculare, adică aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate. Statisticile plasează România pe locul 3, la nivel european, la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria şi Ucraina. La polul opus se situează Danemarca, Franţa şi Israel, unde mai puţin de 30% dintre decese au cauze cardiovasculare. Este un fapt demonstrat ştiinţific că printre principalele cauze se număra si absenţa unei activităţi fizice moderate sistematice şi obezitatea. Din aceste puncte de vedere, în eurocontext, România se plasează în ierarhia inactivităţii fizice la populaţia de peste 15 ani pe o poziţie mijlocie cu o prevalenţă, totuşi îngrijorătoare, de circa 40%. În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, România se găseşte, de asemenea, la mijlocul euroscalei cu o prevalenţă de circa 20%. Studiile cantitative privind activitatea fizică în majoritatea ţărilor europene (între care România) sunt rare şi fragmentare ca vârstă şi locaţie. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune într-o lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice. Studii mai noi sugerează importanţa activităţii fizice în reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului, în frânarea instalării şi progresiei aterosclerozei; unele date sugerează chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei. Se cunoaşte deja că prevenţia este esenţială în cazul bolilor cardiovasculare. De aceea, românii au nevoie şi de educaţie pentru a putea preveni bolile de inimă. Controlul medical regulat, stilul de viaţă echilibrat şi mişcarea pot preveni, de asemenea, apariţia bolilor cardiovasculare. De aceea, consider că este o urgenţă naţională întocmirea de către Ministerul Sănătăţii a unui program de sănătate care să fie dedicat exclusiv acţiunilor de prevenire a bolilor cardiovasculare. Apreciez că o astfel de acţiune reprezintă o necesitate, în condiţiile în care media europeană a deceselor de acest fel este de 42%, iar România se află cu mult peste acest nivel. Îmi susţin această propunere, având în faţă una dintre priorităţile politicii Guvernului în domeniul sănătăţii, aceea de a oferi cetăţenilor posibilitatea să atingă o stare cât mai bună de sănătate şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora. |



