Dezbateri parlamentare

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Bună dimineaţa! (În acest moment, intră în sala de şedinţă domnul deputat Ioan Aurel Rus.)

Îmi pare rău, domnule Rus, să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului România Mare a epuizat timpul. Dacă la sfârşit mai rămâne, cu mare plăcere. Nu am nimic cu dumneavoastră, dar nu reuşesc să-mi potrivesc ceasul cu colegii dumneavoastră. La mine sunt 5 minute, la dânşii sunt două.

Domnul deputat Toró Tibor, dacă este? Nu este; din partea Grupului U.D.M.R.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, văd că a sosit în sală domnul Petru Călian; rugămintea: acele trei minute regulamentare.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi are titlul: "Democraţia americană pusă sub umbrela îndoielii de către Uniunea Europeană".

Recenta mărturie a preşedintelui american George Bush referitoare la existenţa închisorilor CIA pe teritoriul statelor europene a produs o adevărată vâltoare la nivelul conducerii Uniunii Europene. După negarea vehementă a existenţei acestor "cutii ale Pandorei" reprezentate de închisorile CIA în Europa, recunoaşterea preşedintelui american a deschis o umbrelă a îndoielii asupra principiilor democraţiei americane şi credibilităţii conducerii S.U.A.

Mai mult, confirmarea suspiciunilor comisarilor Uniunii Europene relativ la închisorile deja notorii, confirmare venită din cea mai înaltă sursă, a reprezentat o lovitură grea, mai ales pentru statele aflate în curs de aderare, în special pentru România. Dacă s-a dovedit falsă mărturia lui George Bush referitoare la inexistenţa închisorilor, forurile superioare ale Uniunii Europene se îndoiesc acum de cuvântul conducerii României relativ la absenţa închisorilor CIA pe teritoriul ţării noastre.

De parcă nu ar fi fost de ajuns, "steguleţele roşii" existente încă în procesul de armonizare a politicilor româneşti la acquis-ul comunitar şi în cel de îndeplinire a condiţiilor de preaderare, declaraţiile contradictorii ale conducătorului aşa-numitului "cel mai democratic stat din lume" nu au lovit în America, ci tocmai în statele mai mici din Europa, care au luat ca model democraţia americană.

În ansamblu, România se află, cel puţin în ceea ce priveşte această chestiune spinoasă, între ciocan şi nicovală. Între suspiciunea Uniunii Europene, ce planează asupra Guvernului nostru, şi declaraţia acestuia din urmă, cum că în România nu există închisori CIA şi între filo-americanismul care ne caracterizează ca naţiune, încă de după război.

Visăm, ca ţară, să transpunem în practică visul american, să creăm o democraţie bazată pe principiile fundamentale dincolo de ocean, însă ne dorim integrarea în marea familie europeană. Şi, iată că, de unde credam că aceasta este reţeta unei integrări rapide şi sigure, ne-am trezit în faţa unui conflict al celor două tipuri de "democraţii": cea americană şi cea europeană.

Soluţia ar fi, în opinia mea, stabilirea cu promptitudine şi seriozitate maximă a priorităţilor ţării noastre, mai exact tranşarea unei probleme care ne defineşte inacţiunea politică: Europa sau America? Nu cred că mai există o cale de compromis între cele două şi, dacă ea există, oricum nu ne va avantaja înaintea verdictului Uniunii Europene privind aderarea. O opţiune clară se impune sau ne este impusă.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. V-aţi înscris în timpul regulamentar.