Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

"Sprijinul României acordat unui partener tradiţional: Siria"

Înainte de toate, să aruncăm o privire scurtă, punctuală, asupra bilanţului războiului din Siria:

• Sute de mii de femei şi copii nevinovaţi sunt victimele atrocităţilor, torturilor şi masacrelor comise în această zonă de la începutul revoluţiei;
• Peste 115.000 de persoane, în marea lor majoritate civili, şi-au pierdut viaţa din martie 2011 şi până azi;
• Sute de mii de case, spitale şi şcoli devastate;
• Un nivel de trai extrem de scăzut;
• Economia prăbuşită la un nivel de subzistenţă;
• Un număr impresionant de refugiaţi: peste două milioane în doar cinci state: Irak, Liban, Iordania, Turcia şi Egipt.

În aceste condiţii, trebuie observat că reconstrucţia Siriei va fi un proces de durată, la care trebuie să participe întreaga comunitate internaţională prin instituirea unor angajamente la scară largă care să includă ajutoare umanitare şi susţinere de urgenţă pentru dezvoltare.

În acest sens, miniştrii statelor Iordania, Turcia şi Irak au transmis, la începutul lunii septembrie, un mesaj internaţional prin care solicitau celorlalte ţări să adăpostească refugiaţii sirieni.

Ca urmare a acestui apel, în cadrul reuniunii comitetului executiv al Înaltului Comisariat al ONU, ce a avut loc pe 1 octombrie 2013, şaptesprezece state - printre care Canada, Germania, Austria, Luxemburg, Olanda, Statele Unite- au anunţat că îşi vor deschide graniţele pentru refugiaţii sirieni. Se estimează că aceste ţări vor putea primi peste 10.000 de persoane.

Plecând de la principiul esenţial al respectării interesului naţional şi al garantării siguranţei naţionale - respectând, aşadar, direcţiile considerate strategice de instituţiile care asigură securitatea naţională - mă întreb dacă şi când va adopta România aceste principii umanitare şi se va ralia măsurilor admise de toţi aliaţii noştri occidentali?

Numărul de imigranţi sirieni ajunşi ilegal pe mare în România a crescut considerabil de la începutul anului 2013. Din luna ianuarie până în prezent au fost înregistrate 827 de cereri în vederea obţinerii unei forme de protecţie. Aş vrea să amintesc principalele raţiuni în baza cărora ar putea fi o datorie morală să sprijinim Siria.

1. În primul rând, relaţiile de prietenie dintre România şi Siria sunt bazate pe o tradiţie solidă.

Timp de 6 decenii, relaţiile româno-siriene s-au bazat pe deschidere la nivel social, educaţional şi cultural. Începând cu anul 2007 a avut loc o "reinventare" a relaţiilor bilaterale dintre cele două state partenere, prin semnarea mai multor acorduri de cooperare privind încurajarea investiţiilor, evitarea dublei impuneri sau consultări politice.

2.În al doilea rând, pentru că Diaspora românească în Siria este printre cele mai importante din Europa, fiind formată din aproximativ 14.000 de români împreună cu familiile mixte din care fac parte.

3.În al treilea rând, comunitatea siriană din România este una importantă şi activă, bine integrată în ansamblul social românesc.

4. Pentru că - foarte important - vorbim despre cetăţeni ale căror drepturi sunt încălcate astăzi în mod flagrant de un stat totalitar.

În plus, aş vrea să trag un semnal de alarmă asupra principalelor dificultăţi cu care se confruntă familiile mixte româno-siriene care s-au întors în ţară ca urmare a conflictului din Siria. În prezent, aceştia nu sunt beneficiarii de facto ai niciunei forme eficiente de protecţie. În pofida faptului că nu mai deţin locuinţe şi proprietăţi în ţară, că se confruntă cu lipsa alimentelor şi absenţa locurilor de muncă, statul român nu acordă niciun sprijin financiar propriilor cetăţeni.