Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Adam:

"Creşterea economică înregistrată în anul 2013"

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), precum şi de Eurostat, produsul intern brut al României a crescut în anul 2013 cu 3,5 procente mai mult faţă de 2012. Valoarea PIB-ului din 2013 a fost de 631,1 mld. lei (circa 143 mld. euro). Această performanţă a întrecut şi cele mai optimiste aşteptări ale analiştilor, depăşind chiar şi estimările Fondului Monetar Internaţional (FMI), care preconiza un salt de 2,8%. Atât creşterea anuală, cât şi cea trimestrială se cifrează la cele mai mari valori din anul 2008 până în prezent, plasând România în topul ţărilor europene.

Potrivit Oficiului European pentru Statistică (Eurostat), România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul IV din 2013, aceasta fiind în termeni reali mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul III 2013 (date ajustate sezonier), iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, ea a avansat cu 5,2% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier.

Astfel, conform cifrelor date publicităţii de Institutul Naţional de Statistică, cele mai importante contribuţii pozitive la creşterea produsului intern brut (PIB) de anul trecut au fost înregistrate de industrie şi agricultură.

Industria, care reprezintă 30% din PIB, a fost principalul motor de creştere economică, contribuind cu 2,3% la avansul economiei din 2013. După un declin în perioada 2003-2008, exporturile au înregistrat un record absolut anul trecut, de 50 de miliarde de euro, Dacia fiind liderul în această categorie, urmată de Rompetrol Rafinare şi Ford. Producţia agricolă excepţională, în condiţiile în care agricultura a reprezentat 5,6% din PIB, a adus 1,1% din creşterea economică înregistrată.

Contribuţii pozitive au mai avut comunicaţiile, tranzacţiile imobiliare şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi activităţile de servicii administrative.

Un impact pozitiv l-a avut şi scăderea TVA la pâine şi produse de panificaţie de la 24% la 9%, măsură aşteptată de industria de morărit şi panificaţie, care se luptă anual cu o evaziune de 70%, la raft pâinea ieftinindu-se, în medie, cu 12%, iar consumul înregistrând o creştere de circa 15 procente.

Datorită anului agricol bun, a dinamicii temperate a preţurilor administrate, dar şi a modificărilor fiscale precum reducerea TVA pentru produsele de panificaţie, rata anuală a inflaţiei a fost de aproape 1,6% în 2013, încadrându-se la limita inferioară în intervalul ţintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%, fiind pentru prima dată când România are o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale.

Menţionez că tendinţa descendentă a inflaţiei din prima parte a anului 2014 poate constitui un factor încurajator pentru BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare, prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei.

Ofertele publice ale companiilor de stat au făcut ca 2013 să fie cel mai bun an din istoria bursei locale, în ultimii şase ani, după vârful atins în 2007, înaintea crizei economice. Astfel, oferta publică primară iniţială de vânzare a 10% din acţiunile Societăţii Naţionale Nuclearelectrica s-a încheiat cu un real succes, societatea obţinând 281,877 milioane de lei. Cea de-a doua companie cu capital majoritar de stat a cărei ofertă publică iniţială s-a desfăşurat în acest an este Romgaz. Oferta publică iniţială prin care statul a vândut 15% din acţiunile Romgaz a adus statului român o sumă totală de 1,734 miliarde de lei (390,9 milioane euro).

De asemenea, un real succes pe care România l-a avut în 2013 este reprezentat de evoluţia grozavă a ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, aceasta fiind de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%. Astfel, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 33,47% la data de 30 decembrie 2013. Conform unui comunicat de la Ministerul Fondurilor Europene, suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României în perioada 1 ianuarie - 30 decembrie 2013 a fost de peste 3,56 miliarde de euro, sumă mai mare decât cea cerută în întreaga perioadă 2007-2012.

În condiţiile în care economia României este dependentă de finanţarea externă, pentru a se continua trendul ascendent al PIB în 2014 este nevoie să menţinem şi chiar să creştem stadiul de absorbţie al fondurilor europene. În acest sens, modul în care ne propunem să folosim fondurile europene este foarte important pentru a continua să ne dezvoltăm.

Trebuie astfel să finalizăm reforma sistemului de implementare pentru ca absolut toate etapele de folosire a fondurilor europene de către beneficiari sa fie simplificate la maximum, iar economia să primească un sprijin cat mai consistent din partea banilor alocaţi de Uniunea Europeană.

Datorită măsurilor pragmatice luate care, după cum reiese din cifrele arătate, au dat rezultate foarte bune, România a ajuns la o stabilitate macroeconomică asemănătoare celei din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.

Sper ca în continuare, prin intermediul măsurilor ce le vom adopta, să păstrăm tendinţa de creştere economică înregistrată anul trecut şi să reducem mai departe deficitul bugetar.