Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Şcheau:

"Guvernul României duce jumătate din localităţile din România în pragul falimentului"

Iau cuvântul în faţa dumneavoastră în numele reprezentanţilor primarilor, dar şi al locuitorilor tuturor localităţilor din judeţul Arad, care sunt grav afectate de noile prevederi ale Legii nr. 186 a bugetului de stat pe anul 2015 privind reechilibrarea bugetelor locale.

Cred că ne amintim cu toţii cu câtă întârziere a sosit Legea bugetului în Parlament. A trebuit să aşteptăm ca Guvernul României, condus de Victor Ponta, să iasă şi el din campanie electorală pentru a se putea ocupa de lucruri vitale pentru dezvoltarea ţării. Este o lege pe care am criticat-o categoric la momentul prezentării ei în Parlament, pentru că a redus considerabil sumele alocate pentru investiţii. Pe lângă această deficienţă, Legea bugetului mai aduce o lovitură sub centură dată administraţiilor locale, prin instituirea unui mecanism toxic de realizare a reechilibrării bugetelor locale.

Mai exact, legea introduce pentru anul 2015 o derogare de la prevederile art. 33 alin. (2) - (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. Aceste articole prevedeau ca în calculul sumelor ce le revin localităţilor să se ţină cont de un set de criterii, precum: numărul locuitorilor, suprafaţa localităţii sau nivelul impozitului mediu net încasat în anul anterior. În locul acestor criterii, se impun anumite limite care ţin cont, în principal, de tipul localităţii şi de veniturile proprii rezultate din încasările de taxe realizate pe anul 2013.

Astfel, limitele sunt de: a) 1.500.000 lei pentru comune; b) 6.000.000 lei pentru oraşe; c) 20.000.000 lei pentru municipii; d) 50.000.000 lei pentru municipii reşedinţe de judeţ.

Această uniformizare forţată care nu ţine cont de nevoile reale ale unei comunităţi va duce la falimentul a jumătate din localităţile din România. Este încă o dovadă a lipsei de competenţă a actualei guvernări. Mă întreb oare cum văd cei care au conceput această uniformizare supravieţuirea oraşului Ineu din judeţul Arad, care are nu mai puţin de două spitale, două licee, un centru de zi, poliţie locală; sau a comunei Secuşigiu din acelaşi judeţ cu 5500 locuitori şi 50 de km de drumuri interioare care trebuie întreţinute?

Conform analizei Asociaţiei Oraşelor din România, mai puţin de jumătate dintre cele 3181 comune, oraşe şi municipii îşi vor putea asigura cu mare dificultate sumele necesare pentru servicii de strictă necesitate, precum: plata salariilor angajaţilor primăriilor şi serviciilor din subordine, dotarea şcolilor şi a spitalelor, iluminatul nocturn, asigurarea ordinii publice şi a siguranţei cetăţeanului sau serviciile de asistenţă socială pentru persoane în vârstă, aflate în dificultate sau victime ale violenţei domestice. Ce să mai vorbim de continuarea proiectelor de investiţii locale începute în anii anteriori?

Şi mai nedrept este faptul că localităţile cu număr mai mare de locuitori, faţă de media specifică tipului lor de localitate, şi care acum primesc mai puţini bani au adus contribuţii la bugetul de stat prin impozitele şi taxele plătite de locuitorii săi.

Cred că sprijinirea localităţilor care până acum aveau venituri mici şi primeau mai puţini bani de la buget este binevenită, atât timp cât nu se transformă în promovarea unui sistem neconcurenţial între localităţile din România. Acesta este toxic şi va duce la colapsul tuturor comunităţilor. El sufocă localităţile active care au investit până acum în proiecte locale şi au acum nevoie de cofinanţări pentru a le continua, care au colectat la timp taxele şi impozitele şi au contribuit la bugetul naţional.

Am presupus la început că este vorba de incompetenţa Guvernului. Dar poate că toate aceste lucruri sunt ştiute, iar modificarea algoritmului a fost făcută cu bună ştiinţă, fiind rezultatul unui calcul politic al celor de la PSD, din care a reieşit că astfel se pot transfera bani către localităţile sărace din ţară, de cele mai multe ori conduse de primari PSD.

Asta vă doriţi, sacrificarea a jumătate din România pe altarul PSD şi a disperării sale de a nu pierde puterea? Atât de mare să fie spaima PSD-ului că va pierde alegerile din 2016, încât ia măsuri radicale, închipuindu-şi că astfel îşi securizează ceea ce încă mai au, adică o masă de primari speriaţi, pentru că oricum sprijinul popular l-au pierdut demult? Dacă este aşa, cu siguranţă vă înşelaţi. Zilele guvernării PSD se apropie încet, dar sigur, de sfârşit.