Dezbateri parlamentare

Domnul Nechita-Adrian Oros:

"Traian Băsescu a câştigat o nouă bătălie. Contra românilor şi României"

Vineri, 20 septembrie, când Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională în privinţa Legii de modificare a Legii referendumului, foarte multe voci, inclusiv din zona politicului, au afirmat că preşedintele se luptă pentru o cauză pierdută. Foarte mulţi au afirmat că preşedintele va pierde la Curtea Constituţională, pentru că a contestat exact ceea ce judecătorii instituţiei au decis în luna iunie 2013 că este constituţional şi că aceştia nu îşi vor permite să treacă peste propria jurisprudenţă.

Din păcate, lucrurile nu stau chiar aşa. În mod cu totul şi cu tonul inexplicabil din punct de vedere tehnic - este vorba de contestarea a două articole dintr-o lege care are patru articole şi asupra cărora judecătorii CCR s-au mai pronunţat odată - a fost dat un termen de 32 de zile pentru intrarea pe rol a sesizării, ceea ce va avea drept finalitate imposibilitatea Guvernului de a organiza un referendum constituţional în aceiaşi zi cu turul I al alegerilor prezidenţiale.

Practic, judecătorii, binevoitori faţă de Traian Băsescu, i-au făcut încă odată jocul. Cu siguranţă, pe 23 octombrie (sau poate o săptămână mai târziu, pronunţarea se poate amâna, dar oricum nu mai contează) CCR va respinge ca nefondată sesizarea preşedintelui. Uzând de intervalul de timp de 20 de zile în care poate promulga o lege, Traian Băsescu va semna decretul de promulgare în jurul datei de 12 sau 13 noiembrie, ceea ce înseamnă că modificarea Legii referendumului cu cvorumul de participare de 30% va intra în vigoare pe 12 sau 13 noiembrie 2014 (tot CCR a decis acest lucru), iar Guvernul nu va mai putea organiza referendumul constituţional.

Practic, Traian Băsescu şi-a atins scopul. A blocat posibilitatea ca la începutul lunii decembrie a anului 2014 România să aibă o Constituţie revizuită.

De ce nu vrea Traian Băsescu să avem o Constituţie revizuită este simplu de explicat. Atât în campania pentru europarlamentare, cât (mai ales) în campania pentru prezidenţiale, Traian Băsescu, atunci când îşi va susţine gruparea politică favorită (la europarlamentare) şi candidatul favorit (la prezidenţiale), va ataca partidele USL, candidatul USL la preşedinţie spunând: "au avut o majoritate de 70%, dar nu au fost în stare să modifice Constituţia". Aceasta va fi una dintre temele de atac din campaniile electorale. Din păcate, pentru Traian Băsescu aceste calcule sunt eronate de această dată: susţinerea pe care o va afişa pentru gruparea politică favorită la europarlamentare şi pentru candidatul favorit la prezidenţiale nu va da deloc rezultatele scontate. Din contră, este posibil ca această susţinere venită din partea lui Traian Băsescu mai mult să dăuneze decât să ajute. Şi nu în ultimă instanţă, replica USL va arăta ceea ce nu se poate nega: proiectul de revizuire a Constituţiei a fost votat în comisia specială încă din 19 iunie 2013, dar în primă instanţă a fost întârziat de atacarea la CCR de către PDL a Legii referendumului, şi ulterior de către sesizarea făcută de Traian Băsescu.

Nu este exclus ca Traian Băsescu - tot în intenţia sa de a sprijinii candidatul favorit la prezidenţiale, sau poate pentru a-şi pregăti terenul pentru o eventuală funcţie de premier în 2016 - să organizeze el un referendum pe o temă care să-i convină şi care să pună în dificultate USL. Dar şi aici calculele sunt eronate. Şi în situaţia în care organizează un referendum, şansele ca un candidat agreat de Traian Băsescu să aibă câştig de cauză sunt cvasi nule, iar în 2016, Traian Băsescu nu poate spera la fotoliul de premier pentru că gruparea politică din care face parte s-ar putea să nu prindă nici măcar locul 3 după alegeri, indiferent dacă PNL şi PSD vor candida împreună sau separat. Şi chiar pe locul 3 fiind, nu poţi emite pretenţii să conduci un guvern, fie el şi de coaliţie.

Ţinând cont de cele expuse, nu se poate spune că Traian Băsescu prin blocarea procesului de reformă constituţională a câştigat o bătălie cu USL. În schimb, Traian Băsescu a câştigat o bătălie împotriva românilor şi a României. Blocarea procesului de reformă constituţională îi va afecta în primul rând pe români: unele instituţii ale statului nu vor beneficia încă de schimbările necesare stipulate de Constituţia revizuită, iar foarte multe prevederi noi din Constituţie, care vizează direct cetăţeanul - culmea, cele mai multe dintre aceste prevederi au reprezentat propuneri ale societăţii civile - nu vor intra în vigoare, deşi sunt aşteptate de beneficiari, şi nu în ultimă instanţă, vor fi necesare cheltuieli mult mai mari în 2015 pentru organizarea referendumului constituţional - dacă s-ar fi organizat în paralel cu prezidenţialele, atunci s-ar fi făcut o serie de economii.