Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Gazele de şist, între zvonuri şi realitate"

Gazele de şist s-au transformat în ultimii doi ani într-un subiect extrem de controversat pe agenda publică din România. Şi nu suntem singura ţară unde această temă a suscitat dezbateri aprinse sau proteste, unele state, precum Franţa, Irlanda şi Bulgaria, mergând chiar până la decizii mai ferme şi interzicând metoda fracţionării hidraulice în exploatarea gazelor neconvenţionale.

Revenind la România, nu putem să nu ne amintim cum un Guvern a căzut în urma unei moţiuni de cenzură, în textul acesteia regăsindu-se critici privind începerea prospecţiunilor pentru gaze de şist. Cu acea ocazie, Guvernul răsturnat prin moţiune de cei care azi s-au răzgândit şi susţin proiectul a fost acuzat de lipsă de transparenţă şi de luarea unei decizii fără a realiza un studiu de impact asupra mediului. Astăzi, când Chevron încearcă să îşi amplaseze utilajele de explorare, subiectul revine în atenţia publicului.

Şi aşa ajungem ca, indiferent despre cine vorbim şi care este gradul de cunoaştere în legătură cu explorările sau exploatările de gaze de şist, fiecare român să aibă o opinie pe această temă. Şi azi, şi în trecut, abordările, pro sau contra, au fost şi sunt, în opinia mea, eronate şi de cele mai multe ori nu au de-a face cu subiectul în sine. Dintr-un simplu motiv: nu există suficientă informare în spaţiul public, iar interesul factorilor decizionali nu pare a fi acela de a oferi o opinie obiectivă, cu avantaje şi dezavantaje, câştiguri şi pierderi.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a alocat 60 de mii de euro pentru o campanie de informare publică asupra gazelor neconvenţionale, campanie începută încă din luna iulie 2013. Campania, cofinanţată din bani europeni, constă într-un site, nişte pliante şi întâlniri pe tema gazelor de şist. Nu ştim ce fel de întâlniri şi dacă acestea au avut loc sau dacă informările respective au ajuns la toţi cetăţenii din zonele vizate. Ceea ce am văzut zilele trecute în localitatea Pungeşti, judeţul Vaslui, precum şi în declaraţiile politicienilor, demonstrează cu totul altceva. Majoritatea locuitorilor din Bârlad au aflat de la biserică, mai ales la slujbele de duminică, despre dezavantajele sondelor destinate gazelor din şisturi. Aşa se face că situaţia dintr-unul dintre perimetrele de interes pentru exploatare să arate astfel: biserica din zonă face propagandă împotriva proiectului, ANRM, prin intermediul pliantelor şi al site-ului, face lobby pentru exploatarea gazelor de şist. Cea mai mare parte din vină o poartă politicienii, în special cei din zonă, care s-au folosit de acest subiect pentru a câştiga alegerile. I-au provocat pe oameni, spunând că exploatările nu sunt bune şi că le vor stopa daca vor fi aleşi, apoi s-au alăturat taberei adverse, catalogându-i azi drept ţărani ignoranţi.

Însă atâta timp cât vorbim de teme importante precum creşterea securităţii energetice a României prin diversificarea surselor de aprovizionare, reducerea dependenţei faţă de gazele ruseşti, cu impact asupra întregii populaţii, protejarea mediului înconjurător şi a locuitorilor din zonă sau protejarea surselor acestora de venit şi hrană, nu putem să ne formăm o opinie corectă fără o îmbunătăţire a gradului de conştientizare şi consultare şi fără a asigura o mai mare transparenţă a procesului de luare a deciziei pe acest subiect.