Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnişoarei Ionica Popescu, va urma domnul Antal Istvan.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

În calitate de reprezentant al judeţului Hunedoara în Parlamentul României aduc astăzi în atenţia dumneavoastră solicitarea Sindicatului Liber "Victoria" din Călan, care cere ajutorul autorităţilor în vederea reluării activităţii pe platforma siderurgică din acest oraş.

Călan este, de departe, unul dintre cele mai sărac oraşe din judeţul Hunedoara şi cred că şi din ţară. O bună bucată de vreme, oamenii de aici, rămaşi fără locuri de muncă în urma încetării activităţilor pe vechea platformă siderurgică, şi-au întreţinut familiile din valorificarea fierului vechi pe care-l căutau în zona fostului combinat.

Când acesta s-a terminat, am întâlnit familii întregi din Călan la marginea oraşului Hunedoara scormonind pământul după cocs. Oricât de urât ar părea cuvântul, să ştiţi că " a scormoni" este verbul care descrie cel mai fidel modul în care oamenii căutau bucăţile de cocs în pământ cu mâinile şi târnăcoapele. Aflu acum că şi cocsul s-a terminat. Oamenii nu mai au ce vechituri să valorifice. Este momentul, însă, ca autorităţile statului să se implice în valorificarea forţei de muncă din Călan şi a experienţei în siderurgie a celor care au lucrat în fostul Combinat. Călanul este un oraş recunoscut pentru oamenii săi harnici şi pentru experienţa acestora în siderurgie, în care au făcut şi o serie de lucruri novatoare de-a lungul timpului. La Călan a existat cel mai mare furnal din ţară la sfârşitul secolului al XIX-lea, tot aici s-a folosit - încă din 1975 - prima instalaţie din lume pentru producerea cocsului şi semicocsului prin fluidizare, dar şi primele suflante pentru furnalele proiectate şi construite de specialişti români, în 1952.

Azi Combinatul de la Călan nu mai există. Azi rata şomajului depăşeşte 40% în Călan, în condiţiile în care potenţialul forţei de muncă active este de 8000 de oameni.

Anul 2003, când o parte din fostul combinat a fost privatizat, a adus o undă de speranţă locuitorilor Călanului. Atunci a luat fiinţă societatea AMIDIP, în colaborare cu o firmă germană, Pipe Productions. Noua unitate urma să înceapă producţia de tuburi de fontă ductilă şi să mai angajeze încă 1000 de oameni, pe lângă cei 600 de salariaţi existenţi la momentul privatizării. AMIDIP părea soluţia de redresare economică şi socială a Călanului. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat pentru că, după primele investiţii germane la AMIDIP, creditorii fostei Sidermet Călan au acţionat în judecată pentru recuperarea datoriilor, cerând tocmai activele cu care Sidermet participase la constituirea AMIDIP. Din această cauză, firma germană a stopat investiţiile, iar în aceste condiţii, activitatea la AMIDIP s-a oprit. În loc de angajări, s-au făcut disponibilizări, 400 de oameni, iar cei 200 de salariaţi rămaşi pe platforma AMIDIP primesc leafa cu mari întârzieri.

În 2004, la începutul anului, Executivul de la acea vreme a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3 din 2004 privind finalizarea investiţiei "Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă" de la Călan. Potrivit documentului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului urma să lichideze AMIDIP, să evalueze activele deţinute de Sidermet la această unitate şi să negocieze o vânzare a acestora ori către firma germană Pipe Productions, ori către o altă firmă, astfel încât, în cazul în care se vindea către firma germană, aceasta să devină unic acţionar al societăţii nou înfiinţate şi să îşi poată continua activitatea. Deşi s-au purtat unele discuţii pe această temă, nimic nu s-a finalizat, iar salariaţii au început să se teamă de viitor şi să simtă că nu există nici o perspectivă.

Alături de sindicatul Victoria ei solicită intrarea în vigoare a actului normativ care prevede clarificarea situaţiei societăţii AMIDIP, precum şi vânzarea activelor firmei.

Mă raliez şi eu solicitării salariaţilor şi Sindicatului Liber "Victoria" şi amintesc faptul că a trecut un an de la adoptarea unei ordonanţe de urgenţă ce ar putea contribui la păstrarea unor locuri de muncă în Călan, dar şi la menţinerea unei activităţi de producţie care ar putea genera crearea altor locuri de muncă în zonă. Cu condiţia ca legea să fie aplicată. Deşi precedentul Executiv a adoptat această ordonanţă de urgenţă privind finalizarea investiţiei amintite, şi care urma să fie supusă ulterior privatizării, acesta a uitat să mai şi aplice legea.

Salariaţii de la AMIDIP cer: 1. ori aplicarea ordonanţei de urgenţă nr.3, adoptată anul trecut; 2. ori anularea acesteia printr-o altă ordonanţă şi privatizarea cât mai urgentă a activelor viabile din AMIDIP care reprezintă acţiunile deţinute acum de stat la AMIDIP; 3. ori găsirea unei soluţii de vânzare a activelor deţinute de stat la AMIDIP, la pachet cu activele ce urmează a fi privatizare de la Uzina Mecanică de la Orăştie.

Sindicaliştii de la "Victoria" Călan spun că investitorii ar putea fi interesaţi să achiziţioneze la pachet aceste două societăţi care ar furniza atât materia primă, în cazul societăţii de la Călan, cât şi produsul finit - cel de la Mecanica - Orăştie.

Cu ocazia următoarei zile destinată întrebărilor interpelărilor, aşa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaţilor, am să-l rog pe domnul Gabriel Zbârcea, preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor statului, să vină în Parlament pentru a prezenta public răspunsul acestei instituţii în legătură cu viitorul societăţii comerciale AMIDIP, cu strategia pe care actualul guvern o are în vedere în legătură cu unitatea şi cu salariaţii acesteia din oraşul Călan.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.