Dezbateri parlamentare

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Situaţia gravă cu care se confruntă ţara noastră, şi anume inundarea de către apele Dunării a unui număr în continuă creştere de localităţi în judeţele aflate pe cursul fluviului, trece într-un con de umbră toate celelalte subiecte care vizează ţara noastră.

Pagubele rezultate în urma acestei catastrofe vor fi factori decisivi, care mai devreme sau mai târziu vor determina Guvernul să blocheze un set de proiecte, din cauza lipsei de fonduri, şi implicit vor determina o scădere a activităţii în procesul de dezvoltare al ţării noastre.

Cu toate că autorităţile s-au mobilizat din nou exemplar şi au reuşit ca prin eforturile depuse să sensibilizeze şi totodată să impresioneze autorităţile altor ţări, creşterea debitului apelor Dunării a mai scos la iveală o hibă a sistemului administrativ din România: incapacitatea mobilizării în vederea prevenirii catastrofelor.

Astfel, cu toate că pericolul era cunoscut cu mai bine de o lună înainte de a se produce, sistemul administrativ din România nu a fost capabil să implementeze nici o acţiune de natură preventivă, în combaterea pericolului ce avea să urmeze.

Ajungem să aflăm astăzi cu stupoare fie că armata nu mai are corturi în care să fie adăpostiţi sinistraţii, că în locurile amenajate ca spaţiu de refugiu domneşte haosul administrativ, vedem oameni care sunt lăsaţi să aştepte retragerea apelor, fără ca cineva să le explice ce se va întâmpla cu ei, copii care nu îşi vor continua în mod firesc anul şcolar, bătrâni care abia fac faţă la condiţiile grele de trai pe care le impune situaţia de evacuat şi multe alte imagini care nu fac altceva decât să ne prezinte un adevăr foarte dureros: în situaţii deosebite, eficienţa şi calitatea serviciilor publice din România nu este la standarde europene.

Soluţiile la aceste probleme de organizare, stimaţi colegi, se găsesc aici, în Parlamentul României, pentru că instituţiile statului funcţionează în baza legilor adoptate de Camera Deputaţilor şi Senat, iar un cadru legislativ bine pus la punct poate reprezenta o rampă de lansare pentru ca administraţiile centrale, regionale şi locale să poate contribui în sensul cel mai practic la dezvoltarea comunităţilor pe care le administrează.

Catastrofele din ultimii doi ani consider că exprimă foarte clar nevoia unei descentralizări clare la nivelul administraţiei care, prin câştigarea unei mai mari libertăţi de mişcare, să se poată pregăti la nivel local mult mai bine pentru prevenirea şi combaterea acestor situaţii extreme.

Nu trebuie ca Armata şi Jandarmeria să devină instituţiile care-şi folosesc în mod constant personalul la toate muncile necalificate pe care le presupune combaterea acestor fenomene. Aceste forţe trebuie să-şi menţină statutul de forţe responsabile cu menţinerea ordinii, şi nu ca forţă de muncă brută.

Îmi păstrez credinţa că nu va mai fi nevoie de încă o serie de dezastre până când Parlamentul se va implica serios în dezbaterea şi reglementarea mecanismelor care să asigure eficientizarea activităţii sistemului administrativ.