Andrian-Sirojea Mihei
Andrian-Sirojea Mihei

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2007

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/2007
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2007

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.12 Andrian-Sirojea Mihei - declaraţie politică intitulată "Fidelitatea faţă de ţară este sacră", art.54, Constituţia României;

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrian Mihei.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Declaraţie politică: "Fidelitatea faţă de ţară este sacră", art. 54 - Constituţia României.

Stimaţi colegi, stimaţi concetăţeni,

Dincolo de funcţii, de venituri, de averi, de interese, dincolo de orice altceva, noi, toţi, suntem cetăţeni ai României. Astăzi, suntem aici, factori de decizie în ceea ce priveşte destinele sale, mâine, putem fi tot aici sau nu. Dar în orice moment, noi şi familiile, copiii noştri, suntem şi vom fi în continuare cetăţeni ai României. Nu se poate să ne fie indiferent că legile siguranţei naţionale sunt subiect de dispută şi sunt tergiversate şi amânate, ca şi când ar viza vreun aspect minor. Trebuie să ne mobilizăm şi să găsim forma în care aceste legi să fie votate, iar ele, prin conţinutul lor, să servească interesului public, nu unor orgolii sau interese partinice.

Pornind de la libertatea de exprimare şi până la protejarea securităţii naţionale şi a informaţiilor clasificate, toate aceste aspecte trebuiesc reglementate şi legiferate. În Principiile de la Johannesburg privind siguranţa naţională, libertatea de exprimare şi accesul la informaţie, adoptate la 1 octombrie 1995 de către un grup de experţi în drept internaţional, siguranţă naţională şi drepturile omului, este prevăzut în cadrul principiului 1 că: "Nu se pot impune restricţii ale libertăţii de exprimare sau de informare pe motive de siguranţă naţională decât dacă guvernul poate demonstra că restricţia este codificată prin lege şi necesară într-o societate democratică, pentru apărarea intereselor legitime referitoare la siguranţa naţională.", precum şi că "Orice restrângere a libertăţii de exprimare sau a informaţiei trebuie sa fie codificată prin lege.", iar "Legea trebuie să fie accesibilă, să nu conţină ambiguităţi, să fie redactată pe un domeniu clar delimitat şi cu precizie, astfel încât să ofere persoanelor posibilitatea de a prevedea dacă o anumită acţiune a lor este ilegală.". Totodată, principiile respective prevăd că "Legea trebuie sa prevadă mijloace de protecţie eficiente împotriva abuzurilor."

În primul rând, reiese din aceste principii că nu poţi impune restricţii nici chiar în libertatea de exprimare, fără a avea o lege clară şi lipsită de ambiguităţi. În al doilea rând, dată fiind necesitatea evidentă de a avea aceste legi, dacă - pornind de la aceste principii şi respectându-le - am privi fiecare cu obiectivitate propunerile legislative existente, am reuşi să votăm un pachet de legi pertinent, fără a exista aceste "lupte" pentru cine preia controlul cui. Aceste legi protejează securitatea naţională sau informaţiile clasificate, nu în sine, ci le protejează pentru că interesul general, naţional o cere. Tot în numele interesului naţional însă, în unele cazuri, anumite informaţii pot fi declasificate, anumite astfel de protecţii speciale pot înceta. Totodată, legile trebuie să aibă definite competenţe foarte clare şi să aibă prevăzute explicit limitările vizând activitatea serviciilor informative, astfel încât să fie conferite garanţii împotriva abuzurilor autorităţilor.

Şi Constituţia României garantează cetăţeanului, prin articolul 53, că "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav". Este evident şi orice cetăţean înţelege, consider, că libertatea individuală nu este şi nu poate fi absolută. Aceasta, deci, poate exista doar în coordonatele impuse de prevederile Constituţiei şi ale celorlalte acte normative existente. Teoretic, libertatea individuală este intrinsec apărată de securitatea naţională. Încălcarea ei prin strategia sau mijloacele folosite constituie un abuz şi nu trebuie permisă. Liniştea şi siguranţa într-o societate sunt date de ordinea publică şi de o justiţie funcţională, practic, de o bună guvernare şi nu în ultimul rând de serviciile secrete, însă doar dacă acestea nu au puteri discreţionare şi dacă există mecanisme concrete şi funcţionale care să nu le permită să abuzeze de poziţia lor.

Fac astăzi un apel către dumneavoastră, stimaţi colegi, să priviţi această problemă cu luciditate, cu maturitate politică şi cu gândul la această naţiune şi să încercăm toţi să găsim soluţia optimă pentru această ţară. Pentru că ţin să menţionez că avem o dublă datorie, una faţă de toţi cetăţenii care au trăit ani la rând în opresiune şi una faţă de tinerii care şi-au jertfit viaţa pentru nişte idealuri. În ambele cazuri, cei în cauză au sperat că vor trăi într-o ţară liberă, pentru care, libertatea lor şi starea lor de bine să fie determinantul deciziilor luate.

Vă mulţumesc!

Video in format Flash/IOS

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.