Dezbateri parlamentare

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"O nouă victimă"

Organizarea dezastruoasă a sistemului de urgenţă a mai făcut o victimă. De data aceasta are şi un nume. Din păcate, este al profesorului Tiberiu Brăilean. Vă imaginaţi cum este tratat un om obişnuit ajuns la spital dacă un profesor universitar, politician, cu soţia medic, are o astfel de soartă?!

Până şi ministrul sănătăţii a precizat că decizia de comasare a spitalelor din 2011, susţinută cu entuziasm frenetic de slugile medicale ale puternicilor zilei, a fost o greşeală.

Şi vorbim pe cifre. În Iaşi, după comasare, s-a ajuns ca în fiecare zi 24 de pacienţi, adică un pacient pe oră, să fie plimbaţi între spitale faţă de doar unul la aproximativ 8 ore, aşa cum era când exista şi spitalul de urgenţe din Copou.

Serviciile de urgenţă au ajuns ca în lumea a treia. Înainte de marea comasare, peste 40000 de ieşeni beneficiau de asistenţă de urgenţă la Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Ioan". Timpul mediu de aşteptare era de cinci minute, iar durata medie de rezolvare a unui caz nu depăşea două ore. În 2011 doar unul din şaisprezece pacienţi era plimbat între spitale, iar plimbatul pe cerul patriei a pacienţilor cu arsuri era o raritate. Niciodată un pacient nu a rămas în UPU pe motiv că nu sunt paturi la terapie intensivă.

În doar un an de la comasare, efectele negative au fost vizibile. Timpii de aşteptare au crescut exponenţial, durata medie de rezolvare a explodat, iar unul din cinci pacienţi este plimbat între spitale, de trei ori mai mult ca înainte de comasare, numărul acestora ajungând la 9106 de la 2728. Plimbatul prin curtea spitalelor sau între spitale se întâmplă în fiecare zi, iar cel de pe cerul patriei spre alte centre medicale a ajuns o obişnuinţă.

Toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă H.G. nr. 974/2011, ce prevedea construirea unui nou spital de urgenţă, numit atunci Centru de Traumă şi Toxicologie, nu ar fi fost desfiinţat de cozile de topor din Iaşi.

Motivele, pe lângă cele de ordin politic, au fost clare: redirecţionarea spre clinicile private a pacienţilor exasperaţi de timpii de aşteptare prin dispariţia unui spital de urgenţă etalon, ce oferea în fiecare zi posibilitatea de a fi tratat repede şi bine în sistemul public, la care s-a adăugat satisfacerea orgoliilor lumii medicale.

Pentru că Centrul de Traumă şi Spitalul de Urgenţă "Sfântul Ioan" erau în subordinea Ministerului Sănătăţii îi solicit domnului Bănicioiu să-şi folosească pixul pentru a anula deciziile greşite şi să pună în aplicare H.G. nr. 974/2011 prin care Iaşiul ar putea avea un nou spital de urgenţă de secol XXI, monobloc, cu toate specialităţile incluse.

Dacă mai are timp, nu ar fi rău să trimită şi corpul de control, pentru ca cei care au lăsat pacienţii fără "primul spital de urgenţă din viaţa ieşenilor" să fie traşi la răspundere pentru decizia greşită!