Dezbateri parlamentare

Doamna Raluca Turcan:

"În următorii 10 ani preşedintele de dreapta (un dascăl de profesie!) va avea o misiune foarte grea: să repornească educaţia românească, să repornească inima României"

Radiografia sistemului educaţional este simplă: avem elevi superperformanţi, profesori de excepţie, şcoli şi licee de elită, dar avem şi sute de mii de absolvenţi cu diplome fără nicio valoare, sute de mii de elevi şi studenţi care au abandonat studiile sau zeci de mii de profesori care au înlocuit catedra cu un loc de muncă necalificat în Italia sau Spania.

Există şi o radiografie în cifre:

• primul loc la analfabetism în UE - 6% din populaţie nu ştie să scrie şi să citească;
• în 2014, la clasa a VIII-a, 1 din 4 elevi nu a promovat examenul;
• în 2014, la clasa a XII-a, 1 din 2 absolvenţi de liceu nu a luat bacalaureatul;
• 200000 de elevi restanţieri la decontul pentru transportul şcolar;
• 1400 de investiţii pentru care nu s-a alocat niciun ban în ultimii 2 ani;
• 17,5% - părăsirea timpurie a educaţiei;
• decontul navetei profesorilor are aceeaşi soartă nefericită ca a elevilor;
• 40% dintre elevii români au dificultăţi în citirea şi înţelegerea unui text, iar la matematică nu pot rezolva decât exerciţii de bază;
• 32% rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani!

De ce am ajuns aici?

Pentru că în România s-au neglijat problemele de fond, a fost multă politizare şi abordări în cheie electorală.

În România sunt de trei ori mai multe şcoli în mediul rural şi semiurban decât în cel urban. Şansele pentru copiii care merg la şcoli neîncălzite iarna, fără apă curentă sau cu săli de clase în care plouă sau bate vântul nu sunt egale cu ale copiilor din urban. Doar aproximativ 5% dintre acei copii vor merge la un liceu sau la o facultate!

Asta înseamnă că ei se înscriu în cifrele de abandon, de neînscriere la bacalaureat, de şomeri!

Atenţie însă, egalitate de şanse nu înseamnă diplome obţinute lejer de oricine! Egalitatea de şanse nu înseamnă nici să intre la facultăţi elevi care nu au promovat examenul de bacalaureat.

Soluţia este una singură, cuplarea sistemului de educaţie la piaţa muncii, creşterea exigenţei, finanţare corespunzătoare şi predictibilitate în sistemul educaţional românesc.

Performanţa trebuie judecată în raport cu piaţa muncii. Câţi dintre elevii care termină o formă de învăţământ îşi găsesc loc pe piaţa muncii?

În România, gradul de ocupare a tinerilor este 32% şi avem doar 14% absolvenţi de studii superioare. Ţinta asumată în Procesul Bologna şi Agenda Lisabona de transformare a economiei româneşti într-o economie competitivă este de 70%.

Acesta este şi obiectivul nostru. Să respectăm un angajament internaţional. Un set de politici publice care să aducă României un grad de ocupare de 70%, astfel încât să ne atingem obiectivul de ţară de a aduce nivelul mediu de trai al României la nivelul mediu al EU.

În următorii 10 ani preşedintele de dreapta (un dascăl de profesie!) va avea o misiune foarte grea: să repornească educaţia românească, să repornească inima României. Startul a fost pierdut în primii 25 de ani. Următorii 10 sunt cruciali pentru un viitor mai bun pentru tinerii acestei ţări.