Dezbateri parlamentare

Doamna Raluca Turcan:

"Toate cifrele înregistrate de Ministerul Educaţiei arată degringolada din educaţie. Unicul scop al ministrului Pricopie este «cosmetizarea» statisticilor dramatice pentru aducerea de voturi"

Ministerul Educaţiei Naţionale a prezentat rezultatele examenului de bacalaureat într-un mod favorabil doar pentru Guvernul Ponta. Problema cea mai gravă este faptul că în spatele acestor date se află viitorul copiilor noştri. Un viitor falsificat din pix de către ministrul Pricopie. Scopul Guvernului a fost doar să crească în cifre, rata de promovabilitate, atât la bacalaureat, cât şi la evaluarea naţională. Nicidecum nu doreşte să crească calitatea învăţământului şi nivelul de educaţie al copiilor noştri, numărul tinerilor care ating performanţa de a se integra pe piaţa muncii.

Avem un abandon şcolar record în rândul elevilor din învăţământul obligatoriu: peste 33%. Este vorba de circa 63.000 de elevi care nu au fost repartizaţi la liceu. La începutul anului şcolar, în clasa a VIII-a, erau înscrişi circa 190.000 de elevi, iar la evaluările naţionale s-au prezentat doar 160.000. Dintre aceştia doar 71% (113.600) au luat examenul. În acest moment vorbim de 30.000 de elevi care au abandonat şcoala anul acesta, iar alţi 33.000 nu vor mai continua studiile în toamnă.

Rezultatele finale înregistrate de către MEN arată că din 161.682 candidaţi înscrişi la Bac (doar în prima sesiune), au fost prezenţi 151.311 şi doar 91.771 de candidaţi au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat (60,65%). Ceea ce nu explică Ministerul Educaţiei este faptul că acest număr de 91.771 de absolvenţi aparţine seriei actuale din clasele XII/XIII. În mod real, procentul de promovabilitate este de 46,7% din totalul celor existenţi din această serie. Procentul de 60,65% face referire, de fapt, la cei înscrişi la bacalaureat şi nicidecum doar la elevii de clasa a XII-a - a XIII-a. Nu mai punem la calcul şi cei 100.000 de elevi din seriile precedente care au picat examenul de bacalaureat.

O altă problemă care reiese în urma analizei rezultatelor de la bacalaureat este diferenţa flagrantă între rata de promovabilitate a liceenilor din mediul urban şi cea a liceenilor din mediul rural. În mediul rural, rata de promovare a fost mai mică decât în cel urban în rândul absolvenţilor promoţiei curente. Promovarea în rândul absolvenţilor de liceu din mediul urban a fost de 65,21%, în vreme ce candidaţii din mediul rural au luat bac-ul în proporţie mult mai mică, de 49,53%. Încă un an în care există diferenţă mare între absolvenţii din mediul urban faţă de cei din mediul rural!

Pe filiere, situaţia absolvenţilor promovaţi este următoarea: filiera teoretică - 77,2%, filiera vocaţională - 67,8% şi filiera tehnologică - 38,7%.

Adevărul rece despre bacalaureat este cu totul altul:

1. Absenteismul este în creştere în rândul celor înscrişi la probele de bacalaureat - peste 11.000 înscrişi nu s-au prezentat. În continuare ministerul evită să dea cifrele reale.
2. Numărul elevilor care se înscriu la bacalaureat scade dramatic de la an la an. În acest an vorbim de un număr record negativ - au fost cei mai puţini elevi înscrişi la examen din 2011 încoace.
3. Pe lângă absenteism, dacă punem în balanţă rezultatele şi numărul candidaţilor de anul acesta, sunt rezultate dezastruoase.

Urmările dezastruoase - atât ale evaluării naţionale, cât şi ale bacalaureatului - se vor resimţi în special pe piaţa muncii. Inevitabil, diplomele fără valoare vor aduce doar deservicii, va scădea competitivitatea în România, se vor decredibiliza nu doar unele universităţi, ci întregul sistem educaţional.

Nu statisticile ar trebui să fie ţinta ministrului, ci rezolvarea cauzelor ce stau la baza lor. Unele dintre cele mai grave probleme ale sistemului educaţional românesc sunt:

• subfinanţarea învăţământului românesc;
• programele şi manualele şcolare nu mai răspund nevoilor de cunoaştere ale elevilor;
• procesul de predare-învăţare-evaluare nu este adaptat la necesităţile elevilor;
• învăţământul românesc se bazează în continuare pe eronata metodă a reproducerii. La toate nivelurile, de la clasa întâi şi până la absolvirea facultăţii, tinerii înţeleg că a învăţă înseamnă, de fapt, a memora;
• există o mare diferenţă de calitate educaţională între mediul rural şi cel urban;
• instabilitatea sistemului educaţional din cauza schimbărilor prea dese ale cadrului legislativ;
• politizarea învăţământului (politizarea managementului şcolar s-a accentuat, mai ales prin modificările succesive aduse Legii educaţiei naţionale);
• amploarea absenteismului în şcoli;

Soluţiile PDL:

Prioritatea învăţământului românesc este să se adapteze noilor condiţii sociale. De aceea este nevoie de o abordare sistematică şi de rezolvarea tuturor problemelor din mediul şcolar.

PDL susţine:

• introducerea finanţării universităţilor pe criterii de performanţă, ierarhizarea acestora şi introducerea incompatibilităţilor;
• regândirea în profunzime a sistemului, cu accent pe şcoli profesionale, de parteneriate public-private, de studii ştiinţifice, care să genereze soluţii, nu de politici populiste;
• un curriculum corelat cu noile realităţi, cu nevoile reale ale pieţei muncii; manualele trebuie adaptate cerinţelor de studiu la nivel internaţional, cu o abordare transcurriculară; generalizarea consilierii şi coordonarea elevilor încă din clasele primare pentru a-i îndruma către sistemul educaţional care răspunde cerinţelor lor;
• să existe şcoli profesionale puternice şi competitive pe piaţa muncii;
• profesorii să fie bine pregătiţi din punct de vedere profesional, dar şi din punct de vedere metodic. Masteratul didactic era o soluţie europeană, o soluţie verificată, din păcate PSD a îngropat acest proiect;
• formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să se poată oferi o predare transdisciplinară, axată pe competenţe şi adaptată la cerinţele societăţii;
• o salarizare pe criteriul performanţei. Universităţile trebuie să fie ierarhizate şi, implicit, finanţate după criterii clare, pentru că nu se pot aloca bani după bunul-plac al unora sau altora;
• trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu (acest lucru duce la scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii în rândul tinerilor şi nu numai atât, păstrând elevii în sistemul gimnazial până la vârsta de 16 ani le oferim şansa să aleagă dacă doresc să intre în învăţământul profesional, liceal sau pe piaţa muncii).