Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

În data de 16 septembrie, printr-o interpelare adresată în plenul Camerei Deputaţilor, am atras atenţia ministrului de externe, Titus Corlăţean, că există probleme de organizare a alegerilor prezidenţiale în diasporă. De asemenea, am solicitat atunci date complete şi detaliate asupra modului în care vor fi organizate cele două tururi de scrutin. Fără a răspunde în mod punctual şi concret solicitării mele, ministrul Corlăţean a transmis cu dispreţ un răspuns de complezenţă în care se spunea: "Ministerul Afacerilor Externe a întreprins măsurile necesare în vederea bunei desfăşurări în străinătate a scrutinului din noiembrie 2014, în conformitate cu prevederile actelor normative în materie." - ceea ce, oricum, s-a dovedit neadevărat.

Consider că România, ca stat democratic, trebuie să pună la dispoziţia cetăţenilor săi instrumente practice, adaptate vremurilor pe care le trăim, pentru exercitarea drepturilor cetăţeneşti fundamentale. Votul prin corespondenţă este un instrument democratic esenţial în secolul 21.

De aceea, vă solicit tuturor să votaţi adoptarea cu celeritate a Proiectului de Lege privind votul prin corespondenţă, depus în Parlament de către Partidul Naţional Liberal în septembrie 2014.

Pentru ca această iniţiativă să beneficieze de o largă susţinere a opiniei publice, am iniţiat, alături de colegii mei din TNL, organizaţie al cărei preşedinte sunt, o petiţie on-line intitulată "Votul prin corespondenţă - esenţial în secolul 21". Redau mai jos textul integral al petiţiei care poate fi semnată on-line aici:

http://www.petitieonline.com/votul_prin_corespondenta_esential_in_sec_21

Votul prin corespondenţă - esenţial în secolul 21

Cerem parlamentarilor puterii să respecte Constituţia României şi să voteze alături de reprezentanţii opoziţiei parlamentare în favoarea Legii votului prin corespondenţă, propusă de PNL în septembrie 2014. Această lege va crea condiţiile necesare pentru ca toţi românii, indiferent de locul în care trăiesc în lume, să îşi poată onora cu respect şi demnitate obligaţiile care le revin în calitatea de cetăţeni ai statului român.

Atragem atenţia tuturor asupra următoarelor aspecte:

- Nu dorim altceva decât respectarea Constituţiei, a legilor ţării şi a tratatelor internaţionale la care România este parte.

- Nu dorim altceva decât ca cetăţenii români să nu mai fie umiliţi, în nicio circumstanţă, cu atât mai mult în momentul în care, în mod responsabil, încearcă să îşi exercite dreptul fundamental la vot.

- Nu dorim altceva decât ca ziua votului să fie o sărbătoare pentru toţi românii, reflectată în imagini care să ne aducă respectul străinilor.

Motivele punctuale pentru care dorim introducerea votului prin corespondenţă sunt:

- Aproximativ 3.000.000 de cetăţeni români trăiesc în afara graniţelor ţării;

- Toţi cetăţenii români, indiferent de locul în care îşi au domiciliul, au aceleaşi drepturi şi obligaţii;

- Cele 294 de secţii de votare organizate în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din 2009 şi 2014 s-au dovedit a fi insuficiente pentru asigurarea dreptului la vot a celor care s-au prezentat la aceste secţii, o parte dintre ei neputând vota nici după mai multe ore de aşteptare;

- Numeroşi cetăţeni români nici nu s-au prezentat la secţiile de votare datorită distanţei foarte mari dintre localitatea de domiciliu şi cea în care a fost organizată secţia de vot;

- Cu o suplimentare rezonabilă de costuri, Guvernul ar fi putut mări numărul de secţii de votare din zonele cu mari aglomerări de cetăţeni români; însă este practic imposibilă organizarea de secţii de vot în absolut toate localităţile sau în localităţi situate la distanţe rezonabile pentru toţi cetăţenii români care trăiesc în afara graniţelor.

Fundamentele pe care ne bazăm solicitarea sunt următoarele:

"Declaraţia universală a drepturilor omului" - documentul fundamental al drepturilor omului - lansat acum aproape 66 de ani, la 10 decembrie 1948, de către cea mai mare organizaţie internaţională din lume - Organizaţia Naţiunilor Unite, a cărei misiune este de a asigura respectarea drepturilor omului, pacea mondială, cooperarea şi dreptul internaţional, include, la articolul 21, "dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale" pentru "orice persoană". Astfel, " (...) Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului".

Constituţia României proclamă, în articolul 36: "cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv". Dreptul de vot este întărit şi în articolul 20 al Constituţiei, referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, care spune: "dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia universală a drepturilor omului, cu pactele şi celelalte tratate la care România este parte". Aşadar, vezi mai sus ce spune "Declaraţia universală a drepturilor omului" cu privire la vot.

Nu în ultimul rând, specificăm că articolul 17 din Constituţia României este dedicat cetăţenilor români din străinătate şi stipulează faptul că aceştia se bucură de "protecţia statului român" şi li se cere îndeplinirea obligaţiilor ce le revin: "Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară".

Votul universal are o istorie de cel puţin 121 de ani, acesta fiind introdus pentru prima dată în Noua Zeelandă, în anul 1893. Dacă luăm în considerare votul, considerat universal, dar acordat doar bărbaţilor, atunci vorbim de o istorie de peste 200 de ani, acesta fiind introdus de către Republica Franceză în 1792 şi de către Elveţia în 1848. România a introdus votul universal în 1918, primele alegeri bazate pe acest sistem fiind în 1919.

Comunicarea în timp real, prin transmiterea instantanee a mesajelor utilizând mijloace de comunicare în masă: radio, tv, internet, a creat un context cu totul nou al relaţiilor sociale. Dacă televiziunea şi radioul dau posibilitatea unor instituţii care dispun de mijloace tehnologice impresionante să transmită mesaje în timp real către milioane de oameni, reţelele de socializare au făcut posibil acest lucru pentru orice persoană care dispune de minimul necesar: un calculator, o tabletă sau un telefon conectate la internet.

Într-o societate redefinită astfel de comunicarea instantanee, statul român trebuie să îşi redefinească modalităţile prin care cetăţenii săi îşi pot exercita drepturile fundamentale. Una dintre aceste noi modalităţi trebuie să fie şi votul prin corespondenţă.